Diferenta intre gandirea stiintifica si impostura cu diploma
14 decembrie 2017 15 comentarii
Stephen Jay Gould in Full House: The Spread of Excellence from Plato to Darwin, ne povesteste cum i s-a prezis de catre o oncologista ca va muri de cancer in trei luni. Gould a intrebat-o pe doamna doctor pe ce se bazeaza predictia ei, si aceasta i-a raspuns ca media statistica de supravietuire pentru forma lui de cancer este de trei luni.
Gould, un paleontolog si biolog evolutionist, a contrazis-o. Probabilitatea fizica era ca va muri in urmatoarele trei luni. Insa el invatase din istoria vietii de la explozia Cambrianului incoace ca, intr-un sistem ultra-complex, ceea ce conteaza este probabilitatea bayesiana. Probabilitatea fizica ia in considerare media statistica intre valori extreme. In sisteme complexe, variatii mici altereaza rezultatul final. (Jurassic Park ne ofera o ilustratie vie a ideii lui Gould).
Astfel de variatii, i-a explicat Gould specialistei, implica, in cazul lui, statutul socio-economic, nivelul de educatie si stadiul la care a inceput terapia. Cei ca el, arata el, se situeaza la extrema de sus a supravietuitorilor. Concluzia lui Gould a fost ca probabilitatea supravietuirii, in cazul lui, se situa cu mult deasupra mediei. A avut dreptate.
Experienta lui Gould constituie baza intregii carti. Evolutia nu poate fi liniara din cauza complexitatii sistemului. Factori accidentali pot avea efecte majore, cum ar fi un asteroid care loveste pamantul si schimba echilibrul intre dinozauri si mamifere, sau glaciatunea care a obligat unele primate sa caute hrana in spatii deschise. Modelul propus de Gould este echilibrul punctat. A nu se confunda cu rastalmacirea lui de catre YEC.
Acelasi Gould, aflandu-se in Italia, a observat ca o formatie accidentala in arhitectura bisericeasca, numita spandrele, a obligat pictorii medievali sa le decoreze cu icoane. Mai mult, spandrelele au ajuns sa dicteze programul iconografic in restul bisericii. Gould s-a grabit sa faca o aplicatie la evolutie. Accidente neadaptative ajung sa controleze evolutia in ansamblul ei.
Gould este un bun exemplu de gandire stiintifica. Acelasi model de echilbru punctat este aplicat la cancerul sau, la arta renasterii si (aspectul frustrant al cartii) la istoria jocului de baseball.
Gould este un universalist, la fel ca Einstein, Sagan sau Hawking. Luati exemplul lui Sagan. Omul este un astronom, dar poate sa explice evolutia ideilor despre univers in context cultural-religios sau evolutia vietii pe pamant, la fel de bine ca atunci cand vorbeste despre evolutia universului relativist.
Gandirea stiintifica este capacitatea mintii de a opera in sisteme complexe. Adica de a gandi matematic, in sensul modern al matematicilor.
Zgomotosul nostru vizitator ii spunea deunazi lui Polihronu ca deceniul petrecut in studiul teologiei nu il poate ajuta cu nimic intr-o discutie pe teme de biologie sau chimie. Gould ar rade ca Galileo cu Kepler povestind la un pahar despre tocilarii de la universitatea din Padova.
Ma voi lega aici doar de un aspect contestat de inerantismul biblic: critica textuala a Bibliei. Un teolog care incearca sa descopere textul originar aflat la baza sinopticelor, sau sa stabileasca expresia originara atunci cand manuscrisele difera, foloseste acelasi model matematic esential pe care biologia moleculara il foloseste pentru a stabili arborii filogenetici. Chiar si Florin Laiu va apela la filogeneza cuvintelor in limbile biblice pentru a explica sensul unui pasaj obscur. Florin cunoaste foarte bine relatia filogenetica intre diverse limbi inrudite si evolutia limbilor in timp istoric, dar refuza sa creada ca Turnul Babel este un mit. Dupa propria marturisire, Poli nu a facut altceva decat sa fie mai consecvent decat dascalul sau.
In disputele noastre cu YEC, ne lovim mereu de aceiasi oameni ingusti care au tocit pe bancile unei scoli sa treaca examenele, chiar sa ia un PhD, dar nu sunt in stare sa gandeasca matematic.
Ce inseamna sa gandesti matematic? Diferenta intre matematician si scriitor este aceea ca matematicianul nu poate alege ce va scrie pe urmatorul rand. Se spune ca matematicile sunt un limbaj care se scrie singur. Matematica este stiinta relatiilor logice. Matematicile moderne sunt stiinta relatiilor logice in sisteme foarte complexe.
Zgomotosul nostru prieten “combate bine”. Este un avocat bun. Reuseste totdeauna sa ajunga acolo unde si-a propus. Insa retorica nu cunoaste restrictiile logicii.
Pe de alta parte, daca privim la oameni ca Gould, Sagan, Einstein, Hawking, suntem uimiti de orizontul larg al preocuparilor lor. Nu in sensul ca sunt niste enciclopedii ambulante, ci mai degraba in sensul ca au dezvoltat un model de gandire stiintifica pe care il aplica in orice domeniu.
Principalul lucru este sa inveti sa gandesti. Este ceva ce nu se invata la biserica, nici macar la scoala, daca vrei doar sa obtii niste credite, dar nu ai curiozitatea care te mistuie dinlauntru. Este ceva ce se invata stand pe umerii acelor giganti, numiti astazi in batjocara “barbati albi morti”: Socrate, Galileo, Descartes, Darwin…
O simpla lectura a Dialogului lui Galileo, o carte depasita deja la nivelul clasei a zecea, te invata sa gandesti cosmosul mai mult decat orice curs de astronomie. Originea Speciilor este inca considerata de toti marii biologi ca fiind cartea cea mai buna pentru a invata cum sa gandesti in stiintele vietii. Tocmai pentru ca acesti oameni au plecat de la atat de putin si au inteles atat de mult, te ajuta sa intelegi.
Drumul vorbaretului cu diploma este invers. Invata si nu intelege.
Problema este cat anume din ceea ce se pretinde stiinta este chiar stiinta si cat este ideologie. De exemplu, citind acum cartea Junk DNA de Nessa Carey, lectura care merge destul de greu fiindca citesc greu in engleza, imi dau seama ca evolutionistii au zbarcit-o rau cu asta. A fost curata ideologie bazata pe faptul ca daca la acel moment nu se stia ce functie are asa-numitul junk dna inseamna ca nu are nicio functie. Nessa Carey chiar da exemplul unei fabrici de automobile unde, din 100 de angajati, doar 2 angajati asambleaza piesele masinilor, dar ceilalti 98 se ocupa de finantare, contabilitate, publicitate, vanzari, curatarea toaletelor si tot ceea ce face ca fabrica respectiva sa functioneze si sa fie o afacere viabila. Se stie acum ca junk dna are functii vitale, inclusiv o parte a lui codeaza pentru ARN. Dar a fost ideologia asta ca nu e bun de nimic iar unii au mers pana acolo incat chiar au zis ca poate fi extirpata din genom fara nicio problema. Sa nu uitam ca si astazi anumite paradigme precum psihanaliza se pretind stiinta. Or fiecare vede stiinta de care se ocupa ca fiind foarte tare si foarte bine fundamentata. Or nu tot ce aspira la statutul de stiinta e la fel de tare si de bine intemeiat. Nu se poate compara evolutia cu vaccinurile. Vaccinurile merg, functioneaza. Evolutia, chiar daca este un fapt (probabil ca este), are prea putine aplicatii practice, indiferent ce se sustine de catre unii. Un medic infectionist rade daca ii spui ca antibioterapia sau vaccinurile se bazeaza pe teoria evolutiei. Pur si simplu practicienii au prea putin de-a face cu ea in practica si cercetarile lor. E o realitate asta. De fapt, mecanismele evolutiei sunt discutate si controversate, chiar daca pentru noi profanii lucrurile par sigure. Aceasta este parerea mea.
https://ro.wikipedia.org/wiki/ADN
http://adventistderomania.blogspot.com.es/2010/06/scrisori-din-luna.html
De exemplu, dupa ideologul Bill Nye, si asta e stiinta.
Pe ce criteriu l-ai promovat „ideolog”? Esti sigur ca intelegi sensul cuvantului?
In cartea sa din 2001, What evolution is, Ernst Mayr, probabil cel mai mare teoretician al evolutiei din secolul 20, propune cateva contraargumente la teoria ca pasarile au evoluat din dinozaurii teropozi. Iata-le :
1. Varsta. Dinozaurii cei mai asemanatori cu pasarile dpdv structural sunt foarte recenti (80 – 100 milioane de ani in urma). Pe cand Archaeropterix este cu mult mai veche (145 milioane de ani). Si nu este cunoscut niciun dinozaur asemanator pasarilor din Jurasicul inferior sau din Triasic, care sa poata fi considerat stramosul pasarilor. De fapt, se cunoaste o pasare – Protoavis, care este mai veche de 150 de milioane de ani, ceea ce poate fi o dovada decisiva impotriva descendentei pasarilor din dinozaurii teropozi.
2. La membrele anterioare, dinozaurii au degetele 1,2,3 iar pasarile 2, 3,4. Este deci aproape imposibil ca degetele aviare sa derive din cele ale dinozaurilor.
3. Dintii. Teropodele au dinti recurbati, plati, serati, complet diferiti dintii simpli, in forma de cui, neserati, de la Archaeropterix si de la alte pasari de odinioara.
4. Centura pectorala si extremitatile anterioare ale dinozaurilor teropozi tarzii sunt mult prea mici si slabe pentru a servi ca baza unor aripi puternice, in masura sa ridice de la pamant o pasare incipienta. Nu sunt cunoscuti factorii care ar putea sa determine o crestere drastica si brusca a extremitatilor anterioare.
5. Experti renumiti in aerodinamica zborului pasarilor sustin ca era aproape imposibila pornirea in zbor de pe sol.
Ernst Mayr sustine posibilitatea ca atat dinozaurii teropozi cat si pasarile sa fi derivat din reptilele arhsauriene, insa in perioade de timp foarte diferite. Asta ar explica de ce scheletul aparatului locomotor, centura pelvina si extremitatile posterioare sunt atat de asemanatoare la pasari si dinozauri. Dar iarasi este o ipoteza. Savantii nu stiu precis acest lucru.
Cu alte cuvinte pasarile nu au evoluat din dinozauri, ci pasarile si dinozaurii ar fi avut un stramos comun. Care sunt exact acei stramosi comuni, si pe ce date se bazeaza aceasta teorie (in afara de unele similitudini de anatomie), greu de spus. Daca poate sa ma lumineze cineva…
Edi, vezi ca la “spandrele” le zice in romana, cu un cuvint furat de la frantuji, ecoanson.
Ecoanson. Invata omul cat traieste.
AV,
Vezi aici.
Ceva de citit:
https://nemira.ro/bonobo-si-ateul
https://nemira.ro/bun-venit-in-univers
„dupa ideologul Bill Nye, si asta e stiinta”
Really? A spus Naie asta pe undeva ca militantismul lui PC e ‘stiinta’? Si nu e Naie asta mai curind un science communicator (inginer la baza) decit om de stiinta? Si nu ne arata sumedenia de oameni de stiinta care au si convingeri religioase ca poti fi si om de stiinta, si ideolog? Ti-ai luat tensiunea recent? 🙂
Sorts of tribalism. And a Shakespeare sonnet.
@poli
Om de stiinta si teolog?… hehe!…:)
Pai sigur ca se poate, doar ritualu’-i tot ala, schimbi doar curtea: de luni pana vineri te inchini in „cumunitatea oamenilor de stiinta” si asculti de „comitetu’ invizibil” iar sambata ori duminica (dupa preferinta) te inchini’ in „comunitatea oamenilor de bine” si asculti de „comitetu’ al’ sfantu’ si dreptu’… important este sa nu incurci comitetele, curtile, zilele de inchinare… ori site-urile!…
Pentru conformitate, (via K): In Evul Mediu, cand se construia o catedrala, dura generatii. Nu lucrai ca sa termini in viata ta, ci lucrai ca sa termine alta generatie. Si ideea asta a fost si ideea comunitatii crestine, ca temelie a adevarului, in sesnul ca pui o caramida la o lucrare vesnica. Rosicrucienii au aplicat ideea aceasta lucrului la stiinta: Nu trebuie ca un om sa dezlege toate tainele. Este problema unei comunitati, care pastreaza cunostintele acumulate si adauga altele la ele. Asa ca stiinta este treaba unei comunitati stiintifice.”
http://www.contributors.ro/cultura/%e2%80%9cbonobo-si-ateul%e2%80%9d-cateva-ganduri-despre-umanism/