Apocalipsa ne-gândirii

19 Responses to Apocalipsa ne-gândirii

1. Capu-Varzã says:

   1 decembrie 2018 la 04:57

   Bine-nteles ca pamantul e plat, video-ul asta m-a convins fara nici o urma de dubiu. Dar atentie, acest video este doar pentru oamenii destepti (ca mine), prostii n-o sa inteleaga nimic.
2. ibrian says:

   1 decembrie 2018 la 09:06

   Da si mai sunt unii care cred ca exista conspiratii capitaliste de manipulare a maselor…. Aaaa scuzati asta era adevarat – si era as pentru ca o credem noi 😉
3. daimonel says:

   1 decembrie 2018 la 20:51

   “Apocalipsa ne gandirii” este o expresie superpozabila peste cea de “noaptea mintii”…
   Ne gandirea va fi mereu bantuita de spaime apocaliptice ,pentru care solutia va fi o si mai mare adancire in ignoranta!
   Declansarea unui Big Bang al gandirii este atat de rara si de complicata ,incat te duce cu gandul la un factor miraculos/misterios.
   Si cand astept asta ,am in vedere mintile instruite, scolarizate ,dar ale caror cunostinte sunt turnate in matricea unui pacat originar-cel al gandirii mitologice confundata cu cea stiintifica.Asa s a ajuns la aberatii de tipul Geoscience Institut, acel for “stiintific” marca SDA ,care sfideaza evidentele adevaratelor institutii stiintifice cu elucubratii “biblice”…
4. Edmond Constantinescu says:

   2 decembrie 2018 la 02:57

   Ca de exemplu aici, aici, si aici.
5. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   2 decembrie 2018 la 12:45

   Intrebare legata de evolutie. De ce analiza proteinei numita citocromul c, care se gaseste la marea majoritate a speciilor, nu concorda in intregime cu predictiile evolutioniste ? La ce ma refer? Daca analizam prin comparatie citocromul c la om si la primate, e adevarat ca el este aproape identic, la cimpanzeu chiar identic cu omul, la maimuta Rhesus difera un singur aminoacid. Dar de ce diferentele sunt mai mici cand comparam omul cu cangurul decat atunci cand comparam omul cu calul sau cu cainele ? Daca evolutia e adevarata, atunci n-ar trebui ca un marsupial precum cangurul, deci un mamifer mai vechi, sa fie mai indepartat de om decat calul ?
6. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   2 decembrie 2018 la 12:47

   Si acesta nu e singurul exemplu. Asemenea inadvertente si discrepante sunt des intalnite cand analizam proteinele prin prisma teoriei ceasurilor biomoleculare, dar sunt trecute cu vederea.
7. polihronu says:

   2 decembrie 2018 la 13:06

   AV, come on! Pina cind o sa-ti mai pierzi vremea cu rahaturi creationiste?
8. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   2 decembrie 2018 la 13:33

   Polihronu, dar este adevarat. Iata ce spune evolutionistul Francisco Ayala despre citocromul c.

   ”The cytochrome c phylogeny disagrees with the traditional one in several instances, including the following: the chicken appears to be related more closely to the penguin than to ducks and pigeons; the turtle, a reptile, appears to be related more closely to birds than to the rattlesnake, and man and monkeys diverge from the mammals before the marsupial kangaroo separates from the placental mammals.”

   La om fata de cal, citocromul c difera in 12 pozitii, pe cand la om fata de cangur in doar 10 pozitii. Mai mult decat atat, maimuta si calul au acelasi aminoacid la pozitia 58 din citocromul c, pe cand omul si cangurul au alt aminoacid (isoleucina) la aceeasi pozitie 58. Asemenea incurcaturi si puzzle-uri sunt extrem de frecvente la analiza moleculara, dar ni se livreaza explicatii asemanatoare cu explicatia creationistilor cand spun ca oamenii nu se gasesc in straturi geologice inferioare pentru ca fiind mai inteligenti au migrat spre munti la potop. Adica acelasi tip de explicatii putin credibile si trase de par. Daca pana si un Ayala recunoaste inadvertentele, desi nu le baga in seama, atunci cum sa nu le vad si eu ?
9. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   2 decembrie 2018 la 13:37

   Explicatiile evolutioniste exista, dar nu ma satisfac. Si repet, asta nu e singurul exemplu. Sunt multe altele. Pare ca totul e o bulibaseala, un tufis si o incurcatura de nedescris, nicidecum ordinea aia ”matematica” pe care o clameaza evolutionistii.
10. polihronu says:

    2 decembrie 2018 la 15:38

    In primul rind, citatul din Ayala e dintr-un articol vechi de patruzeci de ani. Chiar n-am mai aflat nimic de-atunci? In al doilea rind, listeaza doar exceptiile constatate la vremea aia – regula fiind ca „the overall relations agree fairly well with those inferred from the fossil record and other traditional sources.” In al treilea rind, nu ne intereseaza citusi de putin ce anume iti produce tie satisfactie. In al patrulea rind, nimeni nu are pretentia ca natura sa se conformeze prejudecatilor tale despre vreo ‘ordine matematica’. Matematica ne ajuta in primul rind sa intelegem dezordinea lumii – ia-o de la fizica cuantica. In fine, oricite ‘inadvertente’ ai gasi in teoria evolutiei, tot nu o sa gasesti niciunde vreun dram de argument pentru teoria „Dumnezeu”.
11. Edmond Constantinescu says:

    2 decembrie 2018 la 19:18

    Dar de ce diferentele sunt mai mici cand comparam omul cu cangurul decat atunci cand comparam omul cu calul sau cu cainele ? Daca evolutia e adevarata, atunci n-ar trebui ca un marsupial precum cangurul, deci un mamifer mai vechi, sa fie mai indepartat de om decat calul ?

    Distanta moleculara in ADN sustine exact ce cunoastem din raportul fosilelor si dovezile sunt suficiente. Ceasul biologic nu are la baza proteina CC ci ADN-ul. Daca ar exista un ceas biologic bazat pe mutatiile proteinei comparat cu cel filogenetic argumentul ar fi valid, dar singurul ceas molecular predictibil este bazat pe ADN. Daca omul ar fi mai aproape de cangur ca ADN ai putea spune ca creationistii au un argument.
12. Edmond Constantinescu says:

    2 decembrie 2018 la 19:28

    Si acesta nu e singurul exemplu. Asemenea inadvertente si discrepante sunt des intalnite cand analizam proteinele prin prisma teoriei ceasurilor biomoleculare, dar sunt trecute cu vederea.

    Rata de mutație de bază este probabil similară pentru toate genele, dar filtrele naturale filtrează acele mutații care afectează o funcție proteică. Aceste constrângeri funcționale afectează rata la care aminoacizii sunt înlocuiți într-o anumită proteină. De unde discrepantele sunt predictibile.

    Daca ar fi trecute cu vederea de stiinta evolutiei nu am stii de ele. Doar nu au fost descoperite la GRI, AIG, Discovery, sau Speranta TV.
13. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    2 decembrie 2018 la 21:07

    ”Ceasul biologic nu are la baza proteina CC ci ADN-ul. Daca ar exista un ceas biologic bazat pe mutatiile proteinei comparat cu cel filogenetic argumentul ar fi valid, dar singurul ceas molecular predictibil este bazat pe ADN”.

    Bun, dar schimbarile in secventa aminoacizilor din proteine nu au la baza modificari sau mutatii ale genei care codeaza proteina respectiva ?
14. Edmond Constantinescu says:

    2 decembrie 2018 la 23:31

    Ba da, dar selectia naturala + driftul genetic + founder’s effect actioneaza ca un filtru.
15. Edmond Constantinescu says:

    2 decembrie 2018 la 23:34

    AV, credinta inseamna dileme. Creationismul este credinta fara dileme. Adica lasitate. Lasa-l.
16. Edmond Constantinescu says:

    2 decembrie 2018 la 23:43

    Relatia ADN – proteina nu este lineara. Alti factori din cromatin influențează sinteza proteinei. De exemplu, caracatița își editează ARN. Factori epigenetici cum ar fi enzime care reglează expresia genelor afectează structura proteinei,
17. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    3 decembrie 2018 la 15:47

    ”credinta inseamna dileme. Creationismul este credinta fara dileme. Adica lasitate. Lasa-l.”

    Pai tocmai ca ceea ce am exprimat aici e o dilema. Dar si stiinta trebuie sa aiba dileme, nu doar religia.
18. alterego1968 says:

    4 decembrie 2018 la 22:57

    Da Edy, celor mai multi gandirea li se intampla asa cum li se intampla digestia. Nu traiesc ci functioneaza.
19. dalivis says:

    4 decembrie 2018 la 23:04

    Cei care au probleme cu vaccinurile si cred ca distrug sistemul imun ar trebui sa citeasca articole care sustin corelatia dintre vaccin si protectie impotriva infarctului si alte probleme. Chiar acum suntem aproape gata cu un studiu care dovedeste ca vaccinarea impotriva influenzei reduce 42% incidenta de stroke in oameni care sufera de hypertension. Un alt studiu asemanator: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28089151

Lasă un răspuns:

Scrie un comentariu aici...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Email (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.

Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.

Δ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.