Germanii ar trebui sa reconsidere pactul faustic

Noi luam aceste adevaruri ca de la sine intelese: Creatorul a facut toti oamenii egali toate culturile egale, si i-a inzestrat cu anumite drepturi inalienabile, printre care dreptul la viata, libertate si cautarea fericirii asa cum sunt definite de cultura careia apartin.

Cand a fost amendata Declaratia de Independenta? Cum s-a mutat ADN-ul apusului si a inceput asaltul celulelor canceroase?

Apusul a facut cancer atunci cand conceptia care se afla la baza Declaratiei de Independenta s-a mutat in hiper-relativismul si multiculturalismul reactionar al vremurilor postmoderne. (Nota bene pentru unii romani din America: Declaratia de Independenta nu are la baza Biblia ci Iluminismul).

Slavoj Žižek identifica cele cinci stagii ale mortii descrise de Elisabeth Kebler-Rose in reactia Europei la imigratia islamica. 1. Denial: nu exista o problema a Islamului (stanga). 2. Anger: cine e de vina? (dreapta) 3. Bargaining: sa negociem un compromis (centrul). 4. Depression: nu exista solutie (omul de rand). 5. Acceptare: a face diferenta intre inevitabil si ce se poate schimba, a salva ceea ce este esential in Europa, adica valorile Iluminismului.

Spune Žižek ca Europa nu a ajuns inca la stagiul 5. Eu cred ca germanii au ajuns. Germanii nu-si fac Iluzii cu privire la viitorul confortului european sau la convietuirea armonioasa a Islamului cu secularismul si liberalismul. Dar germanii au invatat scump lectia ignorata de restul lumii: orice razboi cultural inceput cu stele galbene continua cu garduri de sarma ghimpata si se sfarseste in ruine. Un razboi cultural se castiga in sala de clasa. Aici nemtii sunt cei mai tari, dar vor fi lasati sa-si faca meseria?

“A great civilization is not conquered from without, until it has destroyed itself from within”. (The Fall of the Roman Empire,1964). La fel ca Roma, apusul nu va fi cucerit din afara inainte de a se prabusi inlauntru. Cancerul se raspandeste atunci cand mecanismul de auto-reparare a ADN-ului nu tine pasul cu mutatiile. Mecanismul de auto-reparare a ADN-ului european este interogatia socratica, discursul cartezian, spatiul public al ratiunii definit de Kant.

Spatiul public ala ratiunii este atacat astazi din doua parti. Din stanga este invadat de multiculturalism, dezbaterea rationala este obscurizata de corectitudine politica. Din dreapta zbiara nationalismul-populist in Europa si politicienii biblicisti in US. Amandoua au in comun respingerea reactionara a mostenirii Iluminismului.

Karl Marx a explicat originea fascismului cu 70 de ani inainte ca Mussolini sa marsaluiasca spre Roma ca pe o reactie a clasei de mijloc aflata in pericol, in care aceasta renunta de buna voie la puterea politica si democratia parlamentara in favoarea unui regim dictatorial care promite sa-i apere modul de viata.

…to enjoy undisturbed property, family, religion, and order only on condition that their class be condemned along with the other classes to like political nullity; that in order to save its purse it must forfeit the crown, and the sword that is to safeguard it must at the same time be hung over its own head as a sword of Damocles (Eighteenth Brumaire of Louis Bonaparte, 1852).

Sinuciderea politica a clasei de mijloc europene in perioada interbelica a fost o incercare similara de supravietuire cultural-economica cu pretul drepturilor politice. Proverbialul “philistin” descris de Goethe si Haine ca un pantece lenese, bisericos si incuiat, a votat in putere absoluta pe oricine i-a promis sa-l apere de evrei si idei. “Cand aud de cultura imi vine sa pun mana pe revolver”. Faimoasa replica din piesa lui Hanns Johst “Schlageter” (1933), jucata in premiera cu ocazia zilei de nastere a lui Hitler, a devenit curand una din cele mai citate lozinci in Al Treilea Reich. Arderea cartilor a precedat Holocaustul uman.

Istoria se repeta astazi intr-o Europa gata sa-si vanda iarasi sufletul politic in schimbul salvarii “modului de viata” amenintat de imigratia islamica. Populismul-nationalist european va juca comedia si va lua voturile, dar nu are nervii sa implineasca fanteziile secrete ale bazei politice, si nici baza nu are stomac sa-si digere propriile fantezii. Tocmai de aceea formatia Leibach apeleaza la trolling pentru a scoate la lumina fantezia secreta:

Wir tanzen Ado Hynkel
Benzino Napoloni
Wir tanzen Schicklgruber

Hynkel si Napoloni sunt caricaturile lui Hitler si Mussolini in “Dictatorul” lui Chaplin, iar Schicklgruber este numele bunicii paternale a lui Hitler. Mesajul lui Leibach este ca dansul politic al dreptei Europene este doar o parodie a nazismului, sau, parafrazand o alta fraza memorabila din 18 Brumar, este istoria care se repeta mai intai ca tragedie apoi ca farsa. Intruchiparea perfecta a farsei istorice este Viktor Orban jucand in reluare comedia Kakania salveaza civilizatia. Unde este soldatul Švejk?

Germanii inteleg natura burlesca a neo-fascismului european. Pericolul vine din senilitatea stangii. Germanii nu-i pot educa pe imigranti fara sa renunte la corectitudinea politica.

Germania nu are nevoie sa-si propuna asimilarea islamicilor ci transformarea lor in europeni. Dar pentru stanga asta ar suna ca planuirea unui nou Holocaust. Germanii trebuie sa-si afirme asertiv superioritatea culturala fata de imigranti si asta se califica pentru banca acuzatilor la Nürnberg. Germania are capacitatea sa faca germani din copiii sirienilor insa nu are permisiunea morala.

Ce-i de facut? Il intrebam candva pe un profesor la Sibiu cum se face ca germanii, care au dus pe umeri cultura europeana atatea secole, nu au mai produs aproape nimic dupa razboi. “Exorcizarea pactului faustic” a raspuns scurt profesorul. “Simbolul culturii Germane este Doctor Faustus, dar dupa ultima aventura prost incheiata, Faust s-a lepadat de Mefisto”.

Nici proiectul iluminist care se incheie aventura lui Faust in poemul lui Goethe nu s-a realizat fara o mana de ajutor din partea lui Mefistofel. Germanii trebuie sa reconsidere pactul faustic.