Europa: topless dar fara pistol si steag rosu
15 iulie 2016 17 comentarii
Ce are statul Islamic cu ziua Bastiliei? Legatura este mai adanca decat apare la prima vedere. Existenta statelor islamice (ISIL nu este singurul) este rezultatul unei ideologii anglo-saxone care s-a nascut ca reactie la caderea Bastiliei. Mai mult, miscarea wahabista s-a nascut ca un instrument al aliantei anglo-otomane impotriva expeditiei lui Napoleon in Egipt.
Edmund Burke a pus bazele conservatorismului anglo-saxon in critica pe care a facut-o revolutiei franceze. Asa cum ne asteptam de la un aristocrat, Burke contesta notiunea rearanjarii carteziene a societatii. Traditiile si structurile de putere mostenite de la stramosi contin intelepciunea acumulata a multor generatii. Schimbarea lor poate duce la consecinte imprevizibile, ca domnia terorii in Franta. Societatile se dezvolta organic din institutiile si cutumele trecutului.
De partea continentala a disputei, Hegel si Marx au sustinut notiunea ca societatea evolueaza in salturi cuantice numite revolutii. Asemenea salturi pot fi uneori periculoase, la fel ca ale unui acrobat de circ, dar momentele de ratacire nu anuleaza legile progresului social.
Cele doua vederi reflecta istorii diferite. Common Law a crescut organic prin predcedente judiciare si reforme parlamentare, in timp ce Codul lui Napoleon s-a nascut din Revolutie si a fost dus cu sabia in Europa.
In conformitate cu aceasta filozofie, Imperiul Britanic a refuzat sa implementeze reforme radicale in India si in Arabia. Britanicii au condus India prin sultani si au orchestrat infiintarea statelor islamice din orientul mijlociu si indepartat. Pakistanul si Bangladejul au fost initial proiectate sa fie un singur stat islamic care sa prinda India lui Ghandi ca intr-un cleste. Orice revolutie seculara a fost privita cu suspicine burkeana dublata de paranoia razboiului rece.
Neoconservatorismul american este o struto-camila intre Hegel si Burke. De la Hegel au luat bonapartismul. De la Burke, notiunea ca Islamul poate fi un instrument in democratizarea si modernizarea orientului mijlociu. Vanzarea primaverii arabe reflecta teama burkeana de revolutie seculara.
Conservatori americani, ca Pat Buchanan sau George Will, au criticat viziunea hegeliana a neoconilor de pe pozitia lui Burke. Ceea ce lipseste este critica lui Burke de pe pozitia lui Hegel. In mod ironic, stanga nu a gasit alt argument impotriva aventurilor interventioniste din Irak, Libia si Siria decat cliseul reduntant al imperialismului apusean distrugand culturi inocente care nu vor altceva decat sa traiasca in pace cu restul lumii. Adica tot Burke.
Atacul islamic de ziua Bastiliei este un simbol tragic. Revolutia s-a autodezarmat atunci cand a acceptat dogma neo-burkeana a multiculturalismului si scepticismului fata de cartezianismul politic. Tabloul femeii topless cu un steag rosu intr-o mana si un pistol in cealalta a fost retusat. Topless a ramas, dar steagul si armele au disparut. Mai precis, le-a luat femeia cu hijab.
oxigen2 
Esti bun sa detaliezi in ce sens vorbesti despre o „rearanjare carteziana a societatii”? Cum exact e „cartezianismul politic” cartezian?
Poli,
Nu este singurul termen nedetaliat. Neoburkenian este probabil si mai confuz,
Descartes se teme sa discute posibilitatea regandirii rationale a societatii dar comparatia cu burgul crescut organic fata de orasul construit de un edil dupa un plan este sugestiva. Daca practicam indoiala filozofica in cunoastere, de ce sa nu o facem si fata de institutiile politice?
Este ceea ce au inteles revolutiille iluministe. Declaratia de Independenta si Declaratia Drepturilor Omului nu sunt expresii ale vointei poporului („we, the people”) ci incarnari ale republicii lui Platon („we the enlightened few”) manipuland furia maselor.
Burke si Hegel difera cu privire la rolurile respective ale spatiului privat al familiei/religiei si spatiului public al ratiunii. Numesc neoburkiana atitudinea de a lasa mase de imigranti sa traiasca conform culturii lor intr-o societatea moderna, asa cum Burke credea ca supusii din colonii trebuie lasati in plata lui Allah cata vreme isi platesc taxele.
Excesele revolutiei in Franta si Rusia par sa dea dreptate lui Burke si sa justifice scepticismul fata de notiunea ca societatea poate fi regandita stiintific fara un cost prea mare ca sa merite. Insa, in opinia mea, notiunea ca ceea ce predica o religie, ceea face o famile cu copii ei, ce se preda la o scoala religioasa, daca o femeie poarta val, sau daca parintii isi circumcid copilul, este o problema strict privata, nu mai poate fi tolerata, chiar daca va da nastere la alte excese.
Puci militar in Turcia. Doamne, ce vremuri traim. Din cate stiu, armata a avut in general un rol stabilizator in Turcia si sa speram ca daca puciul va reusi va reprezenta o intoarcere la democratie, fiindca regimul lui Erdogan nu facea altceva decat sa mascheze islamizarea Turciei.
AV,
Nu-ti fa iluzii. Lumea a fost vanduta lui Allah.
„Daca practicam indoiala filozofica in cunoastere, de ce sa nu o facem si fata de institutiile politice?”
Am inteles. Folosesti „cartezian” in sensul istoric, dat fiind ca revolutionarii francezi s-au revendicat de la Descartes.
„in opinia mea, notiunea ca ceea ce predica o religie, ceea face o famile cu copii ei, ce se preda la o scoala religioasa, daca o femeie poarta val, sau daca parintii isi circumcid copilul, este o problema strict privata, nu mai poate fi tolerata”
Unde-i Jiji sa te muste? 🙂
Nu cred ca statul teocrat islamic are ceva cu Bastilia.
In islam ideea de teocratie a existat inca din vremea lui Mohamed si e reliefata chiar si in Coran . .desigur in alti termeni ai definirii. Iar cuvintul traditional e califat asa cum a fost pe bune califatul otoman ultima data ..desigur tot o teocratie insa specifica unei societati tribal-medievala.
Chiar daca statistic ne indreptam spre asta, numarul ateilor si agnosticilor in lume este in crestere. Si nu toti musulmanii sunt practicanti. Indiferent ce vor sa ne convinga imamii, religia nu are viitor. Timpul nu este de partea lor.
Edi,
Cam asa-i de mai de mult.
Ignorantii vad un „altceva” decat ceva-ul care-i la INCA un pas , si asta nu doar cu Turkey.
Adicatelea, nici macar dracu´, cat e el de drac, nu-si permitea o profetie gen Erdogan , gen UE si bani la greu sa le puna frana la aia doritori de ….Europa.
Daaa, Allah are de mult drept de autor si proprietar de drept !!
Adica un fel de dumnezeu jegos ,bulangiu si psihopat !
Pai altfel cum !!??
Fac ceva pe analiza statistica , un bullshit intelectual ,cu aere de fix in pix !
Religia e trendul , restul e analiza pe subiecti disecati si pusi in formol.Va suna cunoscut „religie&politica” la pachet !?
Adica tot de Allah se face vorbire, politica e de ornament, ca sa nu zic de un ingredient.
Eh , cine si cum a vandut-o, deja e altceva (de lume zic…..) , ca , adica , face cum se zice, parte din blazon……….
Edi Constantinescu,
Apropos de revolutia franceza, am gasit acest articol scris de un jurnalist afiliat institutului Ludwig von Mises din Romania, foarte critic la adresa revolutiei franceze.
Cat este adevar din ceea ce se spune aici ?
http://www.anacronic.ro/franta-patria-experimentelor/
Andrei Voiculescu,
Pai nu tocmai de asta adora si Edi revolutia franceza deoarece si el crede in folosirea kalashnikov-ului pentru a curati lumea de prosti?
„We are a burden to the earth (Onerosi sumus mundo) and she scarcely can provide for our needs; as our demands grow greater, our complaints against Nature’s inadequacy are heard by all. The scourges of pestilence, famine, wars and earthquakes have come to be regarded as a blessing to overcrowded nations, since they serve to prune away the luxuriant growth of the human race (tonsura insolescentis generis humani).” – Tertulian (De anima XXX), acum 1800 de ani, pe vremea cind populatia lumii era cam cit cea a Braziliei de azi. So, si dl. Zeu se pricepe de minune la controlul populatiei.
polihroane,
Dar de zeul ala care promite sa inmulteasca urmasii oamenilor sa umpla pamintul si sa-i faca precum nisipul marii si stelele cerului ce ai de zis? Si zeul ala este tot unul din asta cu kalashnikov in mina cum viseaza Edi?
Pai, cap patrat, intrebarea e fix care e „plinatatea” Pamintului. Lui Tertulian i se parea, la vreo 200 de milioane de capete, ca Pamintul era prea plin. Si ii multumea zeului pentru o foamete ici, un cutremur colo.
Pai cap rotund ca dovleacul, zeul nu a spus destul de clar ca „plinatatea” aia este ca nisipul marii si ca stelele cerului? Nu esti in stare sa numeri?
Pai, cap patrat, in primul rind ca amesteci textele. Iar in al doilea si ultimul, logica ioniciana nu admite figurile de stil? A numarat Avramel nisipul vreunei plaje? Si a vazut el pe cer, at any given time, mai mult de vreo doua mii de stele? Ce dracu’?
Excesele revolutiei sunt cunoscute. Insa restaurationistii au urat aspiratiile emancipatoare. Articolul mi se pare conspirationist.
Interviu cu profesorul Lucian Boia.