In cautarea viitorului pierdut

Exista o civilizatie iudeo-crestina? Exista, si centrul ei se afla la Meca. Statele Unite reprezinta o civilizatie iudeo-crestina in masura in care teologia politica devine tot mai mult oglinda Islamului. Feminismul intersectionist si patriarhalismul Alt-Right reprezinta poli opusi ai acestui proces de islamizare in substanta a civilizatiei americane. Europa asteapta la rand.

Iudeo-crestinsimul are copita despicata dar nu rumega. Mai rau, scroafa s-a intors la ce a varsat.

Crestinismul este, dupa Hegel, negarea negatiei in conflictul dintre iudaism si elenism. Primii care au incercat o astfel de sinteza au fost ivatati Iudei ca Philon din Alexandria si Iosephus Flavius. Saul din Tars a aratat de ce o astfel de sinteza este posibila doar in notiunea Logosului intrupat. Grecii au ras dar istoria a dat dreptate rabinului botezat.

In dialectica hegeliana, noua sinteza implica un proces de ablatie, adica de eliminare a reziduriilor si pastrare a ceea ce este esential in teza si anti-teza. Ce se intampla insa daca ablatia este incomplecta? Daca reziduuri primitive nu au fost eliminate?

Zizek introduce aici, in stilul sau balcanic, termenul de constipatie hegeliana. Voi imprumuta termenul scandalos al lui Zizek pentru a sublinia adevaratul scandal: Crestinsimul este o religie constipata.

Ablatia iudaismului primitv a fost incomplecta. Acesta este si motivul pentru care iudeul modern zambeste atunci cand un misionar zelos incearca sa-i arate ca Yeshua este Mesia pe baza profetiilor, si pentru care, acelasi iudeu modern, se incrunta atunci cand evanghelicii celebreaza mutarea ambasadei US (si a catorva republici de banane) la Ierusalim.

Cineva va obiecta, pe buna dreptate, ca nici ablatia paganismului nu a fost complecta. Este adevarat, insa aspectul acesta nu ma intereseaza aici. Problema cea mai grava a Crestinismului este constipatia iudeo-crestina, care va duce in mod inevitabil la islamizarea Apusului, si atunci ablatia paganismului va fi complecta.

Acesta este si adevaratul motiv pentru care Nout Ateism nu poseda raspunsul. Noul Ateism este tributar acelei ideologii anglo-saxone numita filozofia analitica. Nu degeaba, la polul opus, filozofia analitica este studiata in toate seminariile fundamentaliste. Ideea de a trece in tacere pe langa lucrurile despre care Ludwig Wittgenstein nu ne da voie sa vorbim lasa loc pentru vorbitul in limbi, cantatul fara creier, si predica de zgomot alb. Aici se aplica perfect reprosul lui Saul din Tars catre filozofii atenieni: filozofia v-a lasat prea religiosi. Noul Ateism trateaza constipatia iudo-crestina prin diaree.

In stadiul prezent al bolii, avem nevoie de chirurg, adica de stiinta. Ablatia iudaismului are nevoie de critica textual-istorica si, (puneti-va centurile de siguranta), de perspectiva neo-darwinista asupra vietii. Matematicianul si filozoful britanic Alfred North Whitehead spune ca rolul stiintei pentru religie este acela al unui dus rece care trezeste la realitate. Prea multi crestini deliranti au astazi nevoie de o caldare de apa cu ghiata trurnata pe cap.

Intorcandu-ne la Saul din Tars, aspectul cel mai semnificativ al cuvantarii din Atena este acela ca isi construieste argumentul numai pe premisele filozofice ale grecilor. Iudaismul apare aici ca elementul secundar, care trebuie incorporat si redus la atributele esentiale.

Esecul Crestinsmului consta in faptul ca nu a reusit sa opereze aceasta reductie pana la capat. De aceea Crestinismul este vulnerabil astazi la atacurile stiintei. Copilaria ratiunii poata fi inteleasa, si, impreuna cu ea, copilaria teologiei. Pretentiile de adevar absolut ale lieralismului biblic nu mai au scuza. Ablatia complecta a reziduurilor antice si medievala este critica pentru ca procesul dialectic sa ramana deschis spre viitor. Am urcat prea departe si prea sus pe piscurile istoriei pentru ca o intoarcere in trecut sa fie posibila altfel decat ca o prabusire in abis.

Europa: topless dar fara pistol si steag rosu

Ce are statul Islamic cu ziua Bastiliei? Legatura este mai adanca decat apare la prima vedere. Existenta statelor islamice (ISIL nu este singurul) este rezultatul unei ideologii anglo-saxone care s-a nascut ca reactie la caderea Bastiliei. Mai mult, miscarea wahabista s-a nascut ca un instrument al aliantei anglo-otomane impotriva expeditiei lui Napoleon in Egipt.

Edmund Burke a pus bazele conservatorismului anglo-saxon in critica pe care a facut-o revolutiei franceze. Asa cum ne asteptam de la un aristocrat, Burke contesta notiunea rearanjarii carteziene a societatii. Traditiile si structurile de putere mostenite de la stramosi contin intelepciunea acumulata a multor generatii. Schimbarea lor poate duce la consecinte imprevizibile, ca domnia terorii in Franta. Societatile se dezvolta organic din institutiile si cutumele trecutului.

De partea continentala a disputei, Hegel si Marx au sustinut notiunea ca societatea evolueaza in salturi cuantice numite revolutii. Asemenea salturi pot fi uneori periculoase, la fel ca ale unui acrobat de circ, dar momentele de ratacire nu anuleaza legile progresului social.

Cele doua vederi reflecta istorii diferite. Common Law a crescut organic prin predcedente judiciare si reforme parlamentare, in timp ce Codul lui Napoleon s-a nascut din Revolutie si a fost dus cu sabia in Europa.

In conformitate cu aceasta filozofie, Imperiul Britanic a refuzat sa implementeze reforme radicale in India si in Arabia. Britanicii au condus India prin sultani si au orchestrat infiintarea statelor islamice din orientul mijlociu si indepartat. Pakistanul si Bangladejul au fost initial proiectate sa fie un singur stat islamic care sa prinda India lui Ghandi ca intr-un cleste. Orice revolutie seculara a fost privita cu suspicine burkeana dublata de paranoia razboiului rece.

Neoconservatorismul american este o struto-camila intre Hegel si Burke. De la Hegel au luat bonapartismul. De la Burke, notiunea ca Islamul poate fi un instrument in democratizarea si modernizarea orientului mijlociu. Vanzarea primaverii arabe reflecta teama burkeana de revolutie seculara.

Conservatori americani, ca Pat Buchanan sau George Will, au criticat viziunea hegeliana a neoconilor de pe pozitia lui Burke. Ceea ce lipseste este critica lui Burke de pe pozitia lui Hegel. In mod ironic, stanga nu a gasit alt argument impotriva aventurilor interventioniste din Irak, Libia si Siria decat cliseul reduntant al imperialismului apusean distrugand culturi inocente care nu vor altceva decat sa traiasca in pace cu restul lumii. Adica tot Burke.

Atacul islamic de ziua Bastiliei este un simbol tragic. Revolutia s-a autodezarmat atunci cand a acceptat dogma neo-burkeana a multiculturalismului si scepticismului fata de cartezianismul politic. Tabloul femeii topless cu un steag rosu intr-o mana si un pistol in cealalta a fost retusat. Topless a ramas, dar steagul si armele au disparut. Mai precis, le-a luat femeia cu hijab.

Ideea periculoasa a lui Hawking III


images Versiune audio

Biserica ca o Himera Economica

images Versiune audio

Femeia care a inventat Gandul

Este Dumnezeu inca Viu in America?