Rosetta Astrobiologica
6 februarie 2015 18 comentarii
Versiune audioDarwin’s Doubt vs. Google – lui George Dumitru
4 februarie 2015 72 comentarii
Acest articol este un răspuns la un video al lui George Dumitru, în care prezintă câteva argumente în favoarea Intelligent Design. Argumentul principal pe care l-am identificat este următorul: ADN-ul ar fi informație funcțională, ”meaningful”, întrucât îndeplinește 4 condiții:
1. este pragmatică – are un scop
2. este semantică – mesajul are un sens
3. are sintaxă – o formă specifică
4. poate fi supusă analizelor
Concluzia lui Meyer pare a fi aceea că doar o persoană inteligentă, asemenea unui om, poate transmite informație funcțională. Pentru a analiza aceste afirmații, voi face referire la teoria sistemelor complexe, apoi vom analiza un studiu de caz propus de neurocercetătorul Michael Gazzaniga – sistemul reclamelor Google. Apoi mă voi întoarce la restul afirmațiilor lui George. Citește mai mult din acest articol
Random vs. random
27 ianuarie 2015 54 comentarii
Trebuie sa ofer cateva informatii suplimentare cu privire la exemplul cu sahul aleatoriu.
O sa incep cu problemele conceptului Intelligent Design.
Ideea unui scop sau finalitati in univers este valida din punct de vedere filosofic sau ca intuitie personala. Eu insumi am sustinut-o in repetate randuri. Ceea ce resping este ID ca obiect al stiintei. De exemplu, Ps 19 este valid ca teologie poetica, dar nu ca astronomie.
ID are la baza argumentul din ignoranta: daca ceva nu poate fi explicat la un moment istoric dat inseamna ca are in mod necesar o explicatie supranaturala. Argumentul este invalid din punct de vedere logic. Din punct de vedere teologic, cred ca a venit vremea sa nu mai vedem in Dumnezeu un shaman cosmic.
Exista doua intrebari distincte. Prima este daca avem dovezi ca exista un proces natural de crestere a informatiei in istoria universului si a vietii. A doua este daca intelegem mecanismul natural al acestui proces.
Cu privire la prima intrebare, raspunsul este da, fara echivoc. Avem dovada ca universul a evoluat de la o supa de fotoni si electroni, la primii atomi de hidrogen, heliu si litiu, apoi la elementele din tabelul periodic si, in cele din urma, la compusi prebiotici.
Acest proces reprezinta o crestere in informatie. Intelegem mecanismul natural al procesului. Intelegem procesul nucleosintezei in stele si chimia carbonului. Intelegem cum s-au format sorii si planetele, cum apare abundenta de apa si oxigen in nebuloasa primara, cum au aparut compusii prebiotici in sistemul solar. Intelegem desemenea ca acest proces a avut loc pe baza legilor fizicii asa cum sunt intelese astazi, fara interventie supranaturala. Legea entropiei va duce probabil universul la stare de echilibru, dar asta va avea loc peste trilioane de ani.
Sa trecem la viata.
Sistemul solar abunda de compusi prebiotic care au aparut natural.
Dupa decenii de explorare a planetei Marte, exista consensul ca probabilitatea ca Marte sa fi avut viata microbiala este foarte mare. Descoperirea de structuri care au morfologia identica cu stromatolite si microbialite de pe pamant, implica o probabilitate mai mica de 0,004% ca acestea sa nu fie de origine biologica. Viata nu este o creatie speciala pe planeta noastra.
Istoria vietii, asa cum o cunoastem din raportul fosilelor, incepe cu procariote, continua cu eukariote apoi organisme multicelulare, explozia cambrianului si, in sfarsit, cei 500k de evolutie multicelulara. Acest proces reprezinta o crestere in informatie.
Intrebarea este daca intelegem mecanismul cresterii informatiei in istoria vietii.
Raspunsul corect este ca intelegem in parte. Stim de exemplu ca informatia nu se “scurge” doar de la ADN – ARN – proteina, ci si invers. Stim ca genele se pot dubla accidental, dublura fiind supusa la mutatii ulterioare. Invocare entropiei nu tine apa. Cresterea informatiei necesita surse de energie externa, care sunt furnizate de soare si geologia activa a pamantului. Pana la starea de echilibru mai sunt miliarde de ani.
Stiinta cauta raspunsuri naturale. ID sugereaza ca stiinta ar trebui sa se opreasca din cautari si sa accepte supranaturalul. Este evul mediu deghizat in scepticism filosofic.
Si acum sa explic exemplul cu sahul.
Diferenta intre jocul de sah si evolutie este aceia ca jocul nu se reproduce. O combinatie victorioasa este uitata in jocul urmator. Ce s-ar intampa daca programul ar selecta combinatiile victorioase sa fie repetate de cate ori circumstantele se repeta? De exemplu, un sah la rege cu o tura si un pion. Sau o configuratie care duce la eliminarea reginei de la inceputul jocului? Raspunsul simplu este ca asa functioneaza un program de sah. Programul nu gandeste, ci alege miscarea care intr-o anumita configuratie este cea mai probabila sa duca la victorie. Pe ce se bazeaza alegerea? Pe analiza statistica a tuturor jocurilor stocate in memoria programului.
Dar tocmai asta se intampla in istoria vietii. O miscare norocoasa este selectata sa ramana in memoria ADN. Atunci cand un organism se reproduce, are loc re-aranjarea partiala a alelelor prin crossing over si mutatii, care este un joc orb. Alele victorioase intr-un anumit mediu, sunt selectate sa ramana in memoria genetica a populatiei care traieste in acel mediu. Procesul continua in spirala.
Exemplul clasic : broasca.
S-ar spune ca broastele sunt verzi pentru a se confunda cu mediul si a nu fi mancate de barza, si ca au burta alba ca sa nu fie mancate de stiuca. Adevarul este ca barza si stiuca au selectat culoarea verde/alba mancand indivizii care aveau alte alele decat ale broastelor fara culori de camuflaj. La randul ei, broasca „selecteaza” acuitatea vizuala la stiuca si barza.
Este randon vs random.
Intelligent design?
26 ianuarie 2015 30 comentarii
Daca aveti rabdare sa urmatiti acest program, vedeti doua computere jucand sah aleatoriu. In majoritatea cazurilor, matchul se termina in remiza, dar uneori un computer castiga. Daca jocul este descris retrospectiv, victoria apare ca rezultat al unui plan bine gandit. In realitate victoria este si nu este accidentala. Accidentale sunt miscarile. Structura logica este data de regulile jocului.
Evolutia este un proces orb, dar legile selectiei naturale si ale ereditatii stabilesc regulile jocului, de unde aparenta de design.
Principiul Minciunii Mari
7 august 2014 29 comentarii
Bondarul Teologic
24 iunie 2014 43 comentarii
In Cautarea Certitudinii Pierdute
12 iunie 2014 17 comentarii
Cum poate fi invalidat evolutionismul
5 iulie 2011 465 comentarii
Este intrebarea lui Ionica si oricum, tema editorialului meu. „Dovedind ca Dumnezeu a creiat viata”? intreaba el. Aurel Ionica face aceiasi greseala ca Martin Luther si Cezar Luchian. Confunda teoria evolutiei cu abiogeneza. Teoria evolutiei nu se ocupa de aparitia vietii. Intrebarea lui Ionica este insa pertinenta si voi raspunde.
Teoria evolutei va fi falsificata daca urmatoarele predictii se implinesc.
- Este descoperita o fosila intr-un strat geologic inferior celui in care a aparut stramosul ei. De exemplu se gaseste un iepure in Cambrian. Sau un elefant in Jurasic.
- Daca se descopera o specie al carei ADN este cu totul diferit de al celorlalte specii, cu alte cuvinte nu contine ADN-ul stramosului comun + mutatii.
- Daca un strat geologic va fi datat radiometric ca fiind mai tanar decat cel de deasupra lui in coloana geologica (a nu se confunda cu acele portiuni unde scoarta terestra este torsionata de miscari tetonice).
Daca una singura din aceste predictii va fi confirmata, teoria evolutiei cade.
Este creationismul falsificabil?
5 iulie 2011 9 comentarii
Am afirmat la AD ca Ellen White a semanat ideea unei stiinte falsificabile a originilor. Prin aceasta afirmatie am recunoscut meritul stiintific al teoriei enuntate de McReady Price pe baza lui Ellen G. White si dezvoltate de Henry Morris in Potopul Biblic. Problema cu creationismul stiintific este ca a fost falsificat. Este deci o teorie stiintifica falsificata.
Mai jos sunt sapte predictii „riscante” facute pe baza creationismului stiintific, care au fost falsificate.
- Vom gasi fosile ingropate in straturi geologice anterioare datarii los de catre oamenii de stiinta. Aceasta este cea mai putin riscanta formulare a predictiei care izvoreste din modelul geologiei potopului. De fapt formula cinstita ar fi: „Nu exista straturi geologice. Vom gasii fosilele amestecate deavalma de potop”. Dar chiar si forma conservatoare a predictiei, care sustine ca fosilele sunt aranjate conform zonelor ecologice, implica ideea ca ordinea coloanei geologice va fi intrerupta de depozite haotice macar pe alocuri. Sau ca animale din aceiasi zona (cum ar fi cele de pe fundul oceanelor), nu vor fi ingropate in secvente progresive. Sau ca cele cinci regnuri nu vor indica o evolutie in paralel indertependenta ecologic. De exemplu: aparitia ierbii este insotita de schimbarea dentitiei la animalele vegetariene din stepe, si lansarea „cursei inarmarilor” intre ierbivore si carnasiere de stepa, sau evolutia in paralele a paduchilor de corp si hainelor la om, etc.
- Deoarece unitatea lumii vii implica un model comun dar nu o origine comuna, speciile inrudite nu vor impartasii aceleasi mutatii nefunctionale in aceasi pozitie sau aceiasi retrovirusi fixati in ADN in aceaisi pozitie.
- Creatiunea fiind perfecta, nu vom intalnii organe care sa fie doar adaptari imperfecte ale unor organe cu functii diferite in speciile stramos. V-ati intrebat vreodata de ce suntem predispusi la hernie de disc sau cancer de prostrata, de ce mamiferele marine nu au patru aripioare sau branhii auxiliare (ca omul amfibie) si nu misca coada orizontal cum fac reptilelel si pestii, de ce bietul liliac are numai doua picioare desi nu este biped si ca atare a invatat sa doarma cu capul in jos. Alt exemplu este degetul fals al ursului Panda.
- Urmatoarea predictie o asez in cuvintele lui Joe Crwes: „Omul si primatele au ADN diferit.” Fara comentarii. ‘Omul a fost creat ca un ordin cu totul nou” Ellen G. White. Ordinul primate, familia hominide, genul homo, specia homo-spaiens. Exista si alte primate, au existat mai multe specii extinse de hominizi si homo.
- Intrucat hominizii sunt amalgamari pre si post deluviene, genomul omului din Neantherdal ar trebuii sa dovedeasca aceasta. In realitate exista ceva gene de Neantherdal la europeni si asiatici, dar cele doua specii au evoluat separat.
- Ceasurile radiometrice vor infirma datarea stratigrafica a fosilelor. Admitand ca datarile radiometrice sunt gresite (este ca si cum am spune ca masa critica a bombei de la Hirosima a fost calculata gresit) armonia ceasurilor radiometrice intre ele si cu datarea stratigrafica nu poate fi explicata.
- Ar trebuii sa existe un mecanism genetic care sa permita salturi rapide in organisme complexe, cum ar fi transformarea sistemului digestiv ierbivor in carnivor imediat dupa cadere, sau aparitia raselor umane la cateva secole dupa potop. Ceasul ADN este atat de lent incat schimbari radicale nu se vad decat in timp geologic.
In articolul de pe Wikipedia in romana citat de Richard, gasim urmatoarea afirmatie care se potriveste perfect la evolutia creationismului (ne)stiintific dupa falsificarea lui.
Unele teorii testabile în mod veridic, atunci când se dovedesc a fi false, sunt în continuare susținute de către apologeții lor – de exemplu introducând ad-hoc o presupunere auxiliară, sau reinterpretând ad-hoc teoria astfel încât să scape infirmarii. O asemenea procedură este oricând posibilă, dar salvează teoria de la infirmare doar cu prețul de a-i distruge, sau afecta serios, statutul său științific.
Fara comentarii.
Va urma.
oxigen2 
Comentarii recente