Anno Domini 29 – Procesul lui Darwin
16 august 2011 173 comentarii
omul va supravietui, mai mult, va invinge
16 august 2011 173 comentarii
5 iulie 2011 465 comentarii
Este intrebarea lui Ionica si oricum, tema editorialului meu. „Dovedind ca Dumnezeu a creiat viata”? intreaba el. Aurel Ionica face aceiasi greseala ca Martin Luther si Cezar Luchian. Confunda teoria evolutiei cu abiogeneza. Teoria evolutiei nu se ocupa de aparitia vietii. Intrebarea lui Ionica este insa pertinenta si voi raspunde.
Teoria evolutei va fi falsificata daca urmatoarele predictii se implinesc.
Daca una singura din aceste predictii va fi confirmata, teoria evolutiei cade.
5 iulie 2011 9 comentarii
Am afirmat la AD ca Ellen White a semanat ideea unei stiinte falsificabile a originilor. Prin aceasta afirmatie am recunoscut meritul stiintific al teoriei enuntate de McReady Price pe baza lui Ellen G. White si dezvoltate de Henry Morris in Potopul Biblic. Problema cu creationismul stiintific este ca a fost falsificat. Este deci o teorie stiintifica falsificata.
Mai jos sunt sapte predictii „riscante” facute pe baza creationismului stiintific, care au fost falsificate.
In articolul de pe Wikipedia in romana citat de Richard, gasim urmatoarea afirmatie care se potriveste perfect la evolutia creationismului (ne)stiintific dupa falsificarea lui.
Unele teorii testabile în mod veridic, atunci când se dovedesc a fi false, sunt în continuare susținute de către apologeții lor – de exemplu introducând ad-hoc o presupunere auxiliară, sau reinterpretând ad-hoc teoria astfel încât să scape infirmarii. O asemenea procedură este oricând posibilă, dar salvează teoria de la infirmare doar cu prețul de a-i distruge, sau afecta serios, statutul său științific.
Fara comentarii.
Va urma.
5 iulie 2011 24 comentarii
Multumesc lui Florin pentru raspunsul prompt.
Ma voi referii aici doar la una din tezele lui care reprezinta, dupa mine, prejudecata fundamentala a fratilor mei.
Exact asceasta susţineam şi eu, că teoriile despre origini, oricare ar fi ele, nu sunt ştiinţă, chiar dacă operează cu instrumente ştiinţifice…. Originile nu pot fi experimentate… Nu există nici un test experimental care să ateste evoluţionismul.
Inteleg de aici ca Florin este dispus sa negocieze cu teoriile despre origini daca acestea pot fi experimentate. Voi incerca deci sa raspund la aceasta provocare.
Cand cineva emite o ipoteza, implicit anticipeaza ce se va intampla atunci cand ipoteza este testata prin experiment. De exemplu, cand Galileo sustinea ca doua obiecte de greutati dferite cad cu viteza egala, anticipa ca daca o ghiulea si un glonte sunt lasate sa cada din turnul din Pisa vor atinge pamantul cu aceiasi viteza. Ipoteza a fost testata prin experiment. Odata confirmata prin experiment, ipoteza devine teorie stiintifica. Expresia “doar o teorie…” este inselatoare pentru ca sugereaza ca teoriile despre origini nu au fost testate empiric. Orice teorie stiintifica a fost testata, inclusiv teoriile despre origini.
Intrebarea este insa cum poate fi experimentat ceva nu poate fi reprodus in laborator sau observat in timp real. Intrebarea nu se refera doar la origini, ci in primul rand la modele cosmologice cum ar fi heliocentrismul sau teoria gravitatiei universale.
Sa incepem cu ipoteza lui Copernic. La inceputul secolului XVII heliocentrismul si geocentrismul erau doua modele matematice neconcludente, deci simple ipoteze. Problema cu amandoua sistemele era ca tineau cu incapatanare la o viziune estetica despre cosmos (suna familiar sau mi se pare mie) in care orbitele corpurilor ceresti descriau sfere perfecte cu viteza invariabile.
Timp de noua ani, Johannes Kepler a incercat mai multe modele geometrice ale orbitei lui Marte, pana i-a venit ideea sa incerce elipsa. Kepler a enuntat faimoasele lui trei legi: orbitele sunt elipse, viteza planetelor variaza dar triungiul format de planeta si focare acopera suprafete egale in perioade egale, si cubul distantei de la soare in unitati astronomice este egal cu patratul anului. Toate observatiile ulterioare au confirmat legile lui Kepler.
O generatie mai tarziu Newton a integrat mecanica Galileana experimentata in laborator (turnul din Pisa si ghiulelele) cu legile lui Kepler in teoria gravitatiei universale. Forta gravitatiei este direct proportionala cu produsul maselor si invers proportionala cu patratul distantei. Cu formidabilul telescop cu oglinda iventat de el, Newton a putut observa nu numai planetele dar si comete si toate confirmau teoria gravitatiei universale.
Vreau sa remarc doua lucruri. In masura in care un experiment Baconian a fost posibil – turnul si ghiulele – teoria gravitatiei universale ar fi putu fi infirmata in laborator. Dar confirmarea ei pozitiva s-a facut prin observatie. Mai precis, Kepler si Newton au facut predictii despre felul in care se vor misca corpurile ceresti si acestea au fost confirmate fara exceptie prin observatii repetate. O singura exceptie in cer ca sau pe pamant ar fi rasturnat teoria gravitatiei universale.
Asta face ca astronomia sa fie o stiinta observationala. La fel ca in experimentul baconian, ipoteza prezice parametrii masurabili ai unui fenomen observabil, dar fenomenul nu este reprodus in laborator. Ipoteza este confirmata sau infirmata prin observate stiintifica.
Vreau sa amintesc aici un episod anecdotic. Am auzit odata un medic american predicand ca stiintele despre origini nu sunt cu adevarat stiinte pentru ca sunt observationale si nu experimentale in sens baconian. L-am intrebat la iesire daca stiinta medicala este o stiinta reala. “Fireste” – mi-a raspuns medicul. “Atunci singurul reprezentant adevarat al acestei stiinte a fost doctorul Mengele” – am continuat. Stiinta medicala este in mare masura, la nivelul biologiei umane, o stiinta observationala. Nimeni nu face cobai din oameni.
Empirismul Baconian s-a dovedit un criteriu insuficient pentru stiinta moderna. Bacon insusi a ramas un geocentrist credincios propriilor limite. Din cauza aceasta, in secolul XX, logicianul Karl Popper a simtit nevoia sa depaseasca dihotomia observatie-experiment printr-un nou criteriu pe care l-a numit falsificabilitate.
Popper ne ofera doua exemple. Primul este Psihanaliza. Faimoasa teorie a lui Freud este foarte logica, acopere un camp vast de observatii si explica multe. Popper a observat insa ca atunci cand predictiile psihanalizei sunt infirmate in cazul unui pacient, terapeutul este gata sa explice de ce, si va elabora o noua explicatie pe baza aceleasi teorii. Nu exista o ipoteza de genul “daca aceasta predictie nu se implineste, psihanaliza este o teorie falsa”. In alte cuvinte, psihanaliza nu este falsificabila.
Al doilea exemplu este Relativitatea Generala. Einstein sustine ca gravitatia este o curbura a spatiului-timp. Ideea este contraintuitiva si contrazice o premisa fundamentala a fizicii Newtoniane. Spre deosebire de Freud, Einstein a venit insa cu un criteriu masurabil de falsificare. Fotonul nu are masa, forta gravitatiei (va amintiti, produsul maselor) este zero in cazul luminii. Daca insa gravitatia este o curbura a spatiului, fotonul va urma o traiectorie curba in apropierea unei mase uriase. In alte cuvinte, stelele trebuie sa-si schimbe aparent pozitia cu cateva secunde atunci cand le vedem langa soare. Lucrul acesta putea fi confirmat sau infirmat numai in cazul unei eclipse solare. In 1919 Einstein a fost confirmat in timpul unei eclipse in Africa.
Popper continua aratand ca Psihanaliza nu este stiinta pentru ca nu este falsificabila. O teorie stiintifica trebuie sa faca o predictie masurabila care daca nu se implineste o singura data infirma teoria definitiv.
Vreau sa reformulez problema ridicata de Laiu in limbaj Popperian. Sunt stiintele despre origini falsificabile? Daca da, care este criteriul de falsificare? Cum a fost aplicat si care sunt rezultatele?
Va urma.
4 iulie 2011 92 comentarii
Ar fi de dorit ca un teolog sa aiba cultura stiintifica, dar poate fi scuzat daca nu o are. Ceea ce nu poate fi scuzat la un teolog este incapacitatea de a intelege felul in care opereaza stiinta si locul ei in edificiul cunoasterii. Teologia este prin natura ei o activitate stiintifica in sfera religiei. Nu este o stiinta, dar opereaza cu instrumente stiintifice din alte domenii. Cineva care nu stie sa manuiasca astfel de instrumente poate fi un bun profesor de Biblie sau textier de ora muzicala, dar nu teolog.
Florin ne dezamageste in lectia lui de stiinte naturale in primul rand prin pozitia sa filosofica fata de stiinta:
Niciun cercetător nu se poate elibera de premise filozofice sau de prejudecăţi faţă de un alt model cosmogonic, doar pentru simplul fapt că este expert în domeniu. Aceasta este o realitate universală şi se aplică atât în religii, cât şi în ştiinţe şi în multe alte domenii.
Fals. Cercetarea stiintifica nu are nimic de a face cu premise sau intrebari teologico-metafizice. Stiinta este metodologic naturalista. Omul de stiinta cauta explicatii naturale pentru fenomene observabile. Cand stiinta incearca sa ofere raspunsuri care depasesc cauzele naturale, nu mai este stiinta. Este ca si cum cineva merge la medic si i se spune ca e posedat de un demon. Medicul are dreptul sa spuna “nu stiu ce ai” nu are dreptul sa spuna “esti demonizat.” Medicul poate crede in posedari demonice, poate sa creada ca un pacient este demonizat, poate sa fie si exorcist, dar numai inafara cabinetului. Examenul clinic va fi bazat strict pe premise naturaliste.
Laiu gandeste medieval. In gandirea scolastica, teologia era baza filosofiei, iar stiinele naturii erau “teologie naturala”. La fel cum intr-o piramida suprafata fiecarui nivel este limitata de cea a nivelului inferior, speculatiile stiintifice nu puteau deapsii limitele impuse de fundamentul filosofico-teologic. Asa se face ca Galileo a fost atacat de profesorii de filosofie inainte de a ajunge in fata cardinalului Bellarmine. Galileo a inlocuit autoritatea filosofiei cu experimentul.
Din punct de vedere logico-filosofic, stiinta are doua premise. Prima, care vine de la Bacon, aseaza experienta in locul apelului la autoritate. A doua, care vine de la Descartes, inlocuieste metafizica cu matematica. Asa ca stiinta are ca fundament experienta modelata matematic. Acest fundament traseaza limitele oricarui nivel superior.
Fizica este limitata de matematica, chimia de fizica, biologia de chimie, stiinta creierului de biologie, psihologia de stiinta creierului, teoriile despre religie sau cunoastere de psihologie. Filosfia si teologia sunt in varful piramidei.
Expertul din orice domeniu va tine cont de premise care vin de la baza domeniului sau. Nu se va uita in sus. Biologul nu se intreaba ce scrie in Biblie ci ce scrie in ADN. Astrofizicianul nu numara zilele creatiunii ci calculeaza varsta universului in functie de rata expansiunii spatiului-timp si raza lui. Dimpotriva este treaba teologului sa se uite in jos, sa formuleze concluzii filosofice ale datelor stiintifice si sa accepte limitele impuse de stiinta. Altfel nu este teolog ci un manipulator cultic.
Voi oferii un exemplu care ar trebuii sa-l faca pe Florin sa roseasca. Exista teologi in “Babilon” care au renuntat la ideea sufletului nemuritor din cauza ca este nestiintifica, atat din punct de vdere neuro-biologic cat si istorico-critic. Ei nu cer ca stiinta sa se conduca dupa prejudecati teologice, ci incearca sa dezvolte o filosofie religioasa care sa integreze stiinta cu teologia. Aceasta este TEOLOGIE, nu tema de ora muzicala.
Cand Florin se plange ca omul de stiinta ignora teologia, el dovedeste ca a ramas in evul mediu. Stiinta pentru a fi stiinta trebuie sa ignore nu numai teologia dar si filosofia. I-asi sugera aici lectura cartii “Against Method” de Paul Fayerabend. Iar teologia pentru a fi teologie nu are voie sa ignore stiinta si logica.
Confuzia se ingroasa cand Florin incepe sa se planga ca nu sunt alocati bani pentru studii creationiste. Orice ban alocat in teoria evolutiei este un ban alocat pentru creationismul stiintific. Pentru ca spre deosebire de argumentatia lui Florin, cercetarea nu este “begging the question.” Un cercetator evolutionist are acelasi scop metodologic ca si unul creationist: falsificarea teoriei evolutiei. Sa folosim o metafora biblica: stiinta este aur curatit prin foc. Daca aurul nu este aur, nu rezista la peer review sau teste experimentale. Nu sustin ca nu se fac greseli sau ca nu exista interese, dar nu avem ceva mai bun decat metoda stiintifica pentru stabilirea adevarului, corectarea greselilor si desconspirarea intereselor sectare.
Hai sa abordam problema practic. Darwin a enuntat o teorie pe baza unor observatii limitate istoric. Darwin nu cunostea genetica sau biologie celulara. Raporul fosilelor era incomplect. Nu existatu metode de datare radiometrica. Pe masura ce aceste discipline s-au dezvoltat, ele puteau confirma fie teoria evolutiei, fie geologia potopului si timpul istoric scurt. Faptele sunt fapte. Si au confirmat ca Darwin avea dreptate. Nu ne convine, dar asta este situatia. Daca maine se va descoperi un mamifer in Cambrian sau un om in Cretacic teoria evolutiei va cadea. Daca se va descoperiio specie a carei ADN nu poate fi trasat la originea comuna a genului, familiei, ordinului si in ultima instanta a oricarei forme de viata, teoria cade. Daca maine vom data de un strat de lava din Jurasic si va fi datat la cateva mii de ani, Darwin este sub semnul intrebarii. Daca se va descoperii o metoda de datare care sa le infirme pe celelalte, avem speranta. Asa ca daca exista undeva acest glont de argint, cu cat se va investi mai mult in cercetare de oamenii de stiinta evolutionisti – de oamenii de stiinta pe scurt – cu atat mai bine pentru creationismul stiintific.
20 februarie 2011 199 comentarii
Nota:
Continutul editorialului Cateva argumente impotriva existentei unui potop global apartine lui V. Marco, textul fiind deja postat aici si aici. Autorul a adunat destul de multe idei pe tema aceasta, asa ca s-a meritat postarea lor intr-un editorial.
@Martin Luther amice, iti aduc eu cateva argumente desi nu sunt specialist, de ce nu a existat potop. Uite poti spune ca 2-3 evidente fizice, palpabile, poate ca le interpretez gresit, dar cand gasim 50-100 avem o problema serioasa.
1. Daca ar fi existat un potop universal, am fi gasit pe coloana geologica in primul rand activitatea geologica inainte de creatia vietii si apoi un strat enorm de gros uniform si gasit peste tot in lume, apoi alte cateva straturi subtiri de la potop incoace. Asa ceva nu exista.
2. O masiva indundatie ar fi lasat urme adanci in geologia pamantului, retragerea unor curenti de mari dimensiuni, latime si adancime, spre locurile mai joase (oceane) fluidul modeleaza pamantul specific, toti stim cum arata o delta. Curentii, cand se lovesc de obstacole fizice pe care nu le pot matura depun, inintea lor un fel de nod de aluviuni, deci ar trebui sa avem in fata muntilor asemenea noduri uriase, cea ce nu exista.
3. Uite, daca studiezi ghetarii vei vedea ca sunt formati pe straturi datorita abundentei zapezii iarna si mai mult praf vara, daca intr-un anumit an a avut loc o eruptie masiva analizele din laborator gasesc in stratul corespunzator praf de cenusa vulcanica in cantitate mare, pt. ca in anul respectiv au existat in atmosfera milioane de tone de cenusa vulcanica. Problema este ca gasim ghetari cu 800 mii de straturi iar sub ei gasim roci care au in componenta lor viata fosilizata.
4. Daca sustii ca a existat potopul si actualul relief a fost modificat de el, deci avem un relief de 5000 ani, cum de gasim pe glob peste 100 de urme de lovituri de meteoriti si asteroizi, unii dintre ei de mari dimensiuni, pe care orice specialist in fizica sau balistica, care ti-ar face un calcul, ti-ar arata ca o parte dintre ei au facut cataclisme uriase regionale sau planetare. Nu se putea ca in 5000 de ani sa ne loveasca toate aceste corpuri de mari dimensiuni, unele lovituri au avut efectul de ordinul a zeci de mii de bombe atomice. http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Earth_Impact_Database
5. Daca te uiti cu bagare de seama flora si fauna pe pamant nu-i deloc uniforma, este foarte adaptata la tot felul de regiuni si zone climatice specifice. Gasesti mii de ecosisteme cu plante si animale specializate nu numai pt. clima respectiva dar sunt toate facute un puzzle local. Gasim relicve vii ramase izolate in anumite zone de la ultimele glaciatiuni (ursii in anzi), pinii in peninsula iberica sau pe insule ecosisteme diferite. Daca ecosistemele evoluau in 5000 de ani asa de repede am fi putut observa asta in ultimii 180 de ani de cand oamenii de stiinta analizeaza cu creionul in mana plantele si animalele, sau am fi gasit de ex. mari diferente intre oasele de animale consumate gasite in gunoiul aruncat de oamenii din orasele antice si cele de azi, 2500 ani sunt jumatatea la 5000, or ele sunt identice cu cele de azi.
6. Metodele de datare sunt multiple, toate cu aproximatie coincid, sunt metode cronografice, astronomice si fizico-chimice (puteti cauta in internet). La fel cum un criminal lasa urme pe care un specialist le poate interpreta, fenomenele geologice au lasat urme infinit mai mari cantitativ.
7. La geologie insulele sunt impartite in insule continentale si insule vulcanice. Daca te uiti, fauna lor difera enorm, dar corespunde intr-o ordine logica. Insulele continentale s-au desprins din continent, se poate calcula cand s-a intamplat, au o fauna cu animale mai mari si evoluate diferit de cele de pe continent, iar insulele vulcanice in functie de vechimea lor si distanta de tarm, au mici animale daca sunt foarte aproape de continent si doar pasari si testoase daca sunt la mii de km distanta.
8. Poti analiza roca moale a piramidelor au suferit agresiunea omului dar si a intemperiilor, dar mai bine ca sa vezi eroziunea naturii si sa o masori cu ochiul liber uita-te la monumentele numite obelisc, au cateva mii de ani, eroziunea este minima, dar vizibila la o analiza atenta. Acum daca asa se erodeaza roca in cateva mii de ani, cativa milimetri, cat timp le-a trebuit unor cosuri vulcanice sa se erodeze pt. ca unele arata jalnic, ca un dinte? Putem gasi la baza zeci sau sute de milioane de tone de moluz, de fapt il putem gasi la toti muntii.
9. Toti stim ca recifele de coral cresc incet, cativa mm pe an si doar in temperatura tropicala, cum putem explica depozite de coral fosil de sute de metri grosime in zone reci, cand au avut timp sa creasca?
10. Toate pesterile se formeaza in mediu aerian, la fel si stalactitele, care cresc cu 0.5 cm secol, exista pesteri sub nivelul marii cu stalactite, ba chiar s-au gasit schelete si unelte primitive in ele, in timpul glaciatiunilor nivelul marii era mai scazut. O pestera se mareste cu cativa mm pe milieniu, in functie de roca si de precipitatii, bacterii etc. O istorie scurta de 6000 de ani cu potop fara glaciatiuni de zeci de mii de ani si repetate de multe ori nu ar putea explica aceste formatiuni.
11. Potopul ar fi inecat creaturile aeriene fauna marina uriasa trebuia sa ramana in viata, in plus geologii spun ca 90% dintre speciile care au existat pe pamant si pe care ei le gasesc, au diparut, dificil de crezut ca ar fi putut exista ecosisteme asa de puternic populate si enorm de variate, adica sa fi trait toate in acelasi timp.
12. Geologii estimeaza ca masa vegetala reprezinta 3% din masa de carbune fosil, cum explicam o masa vegetala de 30x mai mare la potop ?
13. Alt argument este paleomagnetismul, toti am vazut o busola care se indreapta catre poli, rocile topite care contin minerale feromagnetice iau pozitia polilor apoi se solidifica in pozitia originala, dar cum polul magnetic variaza in milienii cu destui km putem aprecia diferentele si cand s-au format, nu au toate aceiasi orientare. Nu mai zic ca la 600-900 mii de ani magnetici se inverseaza, iar insulele vulcanice sunt formate din mii de eruptii care arata orientari diferite, tot asa se poate vedea deriva continentelor, dorsala atlantica, (demonstrata de Drummond Matthews si Frederick J. Wine) adica daca oceanul atlantic creste cu cativa cm pe an impingand continentele asta inseamna ca ar trebui ca fundul oceanului sa fie ca o zebra fiecare portiune care corespunde unui ciclu magnetic.
14. Straturile geologice sunt bine definite nu gasim animale contepmorane in devonic carbonifer si invers, poti argumenta ca nu gasim oameni pt. ca erau putini, dar celelalte mamifere chiar in ziua de azi numara sute de milione pe generatie, cum este posibil sa nu se amestece? Ecosistemele au si ele logica lor, animalele pradate sunt adaptate bine la pradatori, daca te uiti in devonic, in ocean pradatorii sunt teribili, adevarate oceane ale infernului, iar victimele au si ele platose de os groase. Nu poti amesteca tranozaurus rex cu elefantii, Meganeura (libelula gigantica de 75 cm ) cu vrabiile. Ba chiar anumite straturi care corespund perioadelor cand continentele erau deja despartite au dinozauri specifici, vezi america sau antarctida.
15. Daca petrolul este de origine organica este imposibil sa se fi format din masa animalelor moarte la potop, este infinit mai mult decat masa animalelor, in fiecare zi extragem 12 milioane de tone(85 milioane barili) la aceasta extragere mai avem pt. 41 de ani si asta in conditiile in care cea mai mare parte din petrol nu se poate extrage pentru ca este prea vascos sau este nisip asfaltic.
16. Arborii in prezenta statiunilor reci-calde formeaza inele, toti am citit despre arbori cu mii de inele, ce ne facem cand gasim arbori fosilizati cu mii de inele, adica inainte de potop a existat mii de ierni, in plus majoritatea creationistilor cred ca pe atunci nu exista iarna.
17. Pretentia unor pastori de tara care sustin ca pot contrazice marii specialisti ai lumii in domeniile lor intra in ridicol, este ca si cand pastorii ar da indicatii mult mai calificate decat inginerii de la NASA, celor care fabrica F-22, sau firmelor de inalta tehnologie din Silicon Valley. Geologii sunt la fel de buni in domeniul lor ca si cei care fac transplante de inima si nici un profan nu intra in sala de operatii sa dea lectii unei echipe de doctori specialisti.
18. Majoritatea argumentelor creationiste sunt infantile, bune doar pentru publicul profan, care nu are multa informatie si caruia ii place sa se autoamageasca povestind argumente stiintifice de acum 100 de ani sau nu au instrumente de gandire rationala. Pacatul celor care cred in existenta reala a unui potop universal este ca au citit si ascultat informatii doar din surse religioase. Un fel de ghetou informational, este ca si cand ai citi doar biblioteca facultatii de studii politice Gheorghiu Dej si vrei sa te formezi ca analist politic obiectiv.
Suntem la capitolul Creationismul Stiintific, amicul Ianis m-a rugat sa asez material pentu ca lumina sa lumineze, iar acest capitol este strans legat de potop. Daca ar fi sa cautam evidentele materiale si ce ne spun ele, ar trebui sa ne indoim de existenta acestui eveniment sau cel putin sa luam in seama anumite dovezi. Pentru ca fiecare om se considera o persoana obiectiva, sincera si rationala. Mereu exista posibilitatea ca o dovada materiala sa fie interpretata gresit, dar matematic este putin probabil ca multe dovezi sa le interpretam gresit si toate sa coincida ca un lant de evenimente, intamplare nu poate sa fi existat daca prea multe dovezi spun contrariu.
19. Daca ar fi existat o inundatie de mari dimensiuni ar fi trebuit sa existe un strat pe toata suprafata pamantului plin cu roci de mari dimensiuni rotunjite, ca cele pe care le gasim in rauri. Cea ce nu gasim.
20. Daca ar fi existat o mare inundatie ar fi trebuit sa gasim urmele ei respectand Legea lui Stokes, adica corpurile mari si grele jos iar cele usoare sus, cea ce nu gasim. Cu alte cuvinte daca invartim ciorba sau ciulamaua intr-o oala niciodata nu se va aseza sub forma de tort pe straturi (cu bomboanele sus) in cazul ciorbei cu cartofii plutind sau bucatile de carne mari din ciulama, la suprafata. Pe pamant gasim straturi inferioare dintr-un material fin, iar deasupra lor bucati mari, o piatra mereu se duce la fund, exceptie daca stratul fin este deja solid, la potop nu avea cum sa fie.
21. Ar fi trebuit sa exista o modulatie a pamantului de mari dimensiuni in directia in care s-a scurs apa, cea ce nu gasim, modulatia pamantului este diferita daca apa are mult volum, km cubi si mari cantitati de energie (viteza mare), adica, una sunt urmele pe care le lasa o ploaie normala si alta este sa se rupa portile de fier. “izvoarele adancului celui mare”
22. In ziua de azi segregarea fosileleor este absoluta, nu exista nici un caz unde o fosila sa se gaseasca intr-un loc nelegitim, au existat triliarde de fiinte fosilizate care nu pot fi asezate perfect de catre o inundatie, adica cine sapa la bunici in curte o groapa si a gasit trilobiti in straturile superioare? trilobitii aproape 4000 de specii descrise au trait in Paleozoic (era primara) . Registrul fosil este in concordanta cu evolutia, iar o inundatie care ar matura o gradina zoologica nu ar aseza victimele intr-o anume ordine logica.
23. Daca straturile de pamant ar fi rezultatul unuei inundatii nu am putea gasi lava normala in ele, adica lava se solidifica diferit in mediu aerian fata de cel marin, unde se face ca niste bulgari (pillow lava) , totusi in ziua de azi gasim straturi vulcanice bine definite care nu au urmele unei lave racite intr-o inundatie.
24. Nu ar fi trebuit sa existe in straturile potdiluviente roci metamorfice, care sunt formate din bucati de roci magmatice, se formeaza intr-un proces la mari presiuni si la temperaturi de 150-200 C, problema este ca nu ar fi avut timp, incalzirea si racirea unor straturi (corpuri) de mii de milioane de tone are nevoie de de foarte mult timp. Ex. orice filament de bec atinge temperaturi de peste 1000 grade, se raceste si incalzeste in mai putin de o secunda, cuptorul mamei din bucatarie ceva mai mult, iar cuptoarele de la siderurgie pt. a le schimba caramida refractara au nevoie de cateva luni de racire ca sa poata intra oamenii sa lucreze in interiorul lui, acum straturi de mii milioane de tone au nevoie de miloane de ani ca sa se incalzeasca si apoi sa se raceasca.
25. Daca straturile de pamant ar fi fost recente, 4500-5000 ani, izotopii ar fi fost inca radioactivi in natura, cea ce nu este asa. Pt. cine nu stie, elementele din care sunt facute obiectele, atomii, nu sunt nici ei eterni, mai obosesc si ei, isi pierd din energie si trec la stadii mai stabile, se cumintesc, iar fiecare element o face intr-un timp diferit. ex. argonul36 in 77 miloane de ani, Siliciul30 in 23 milioane de ani, fierul54 in 77 miloane de ani etc. Daca straturile de pamant erau de la potop, adica recente, trebuiau sa fie pline de izotopi radioactivi.
26. Salinele sunt formate pe straturi, nu se pot forma intr-o inundatie universala cu atat mai putin sub forma de straturi.
27. O inundatie violenta nu ar fi permis sa gasim fosile delicate ca: cuiburi fosilizate de dinozauri, furnicare, cuiburi de termite, cuib de pasari, viespari fragili, galerii complexe de rozatoare, escremente animale, urme de animale, urme fosilizate de picaturi de ploaie, suprafete de pamant crapat si apoi fosilizat, ferigi, insecte, straturi de pamant oxidat (redbeds) oxigenul din apa este insuficient pt. a oxida fierul prezent. Toate acestea ingropate profund ar fi fost distruse de o inundatie atat de violenta care se presupune ca a miscat si asezat straturi de pamant groase de mai multi km.
28. Obsidianul (sticla vulcanica) se formeaza din lava iesita la suprafata care se raceste rapid, este ca o piatra neagra sticloasa, acest material incepe un proces lent de degradare, cu timpul isi pierde vidrificarea, nu se cunoaste azi obsidian mai vechi de 225 milioane de ani, daca toate straturile ar fi asezate la potop si au cateva mii de ani, ar fi trebuit sa gasim obsidian in toate rocile din aceste straturi.
29. Daca straturile ar fi depuse la potop in acelasi moment, intr-un laborator ar trebui sa iasa aceeasi varsta din stratul superior din Canionul Colorado, cat si din cel inferior cand analizam doua pietre diferite. Cea ce nu este asa.
30. Daca lanturile muntoase s-au format toate la potop, atunci trebuiau sa aiba toate aproximativ acelasi stadiu de eroziune, in realitate nu este asa, exista munti care sunt erodati pana la temelie. ex. muntii Dobrogei care de fapt sunt niste dealuri.
31. Majoritatea semintele plantelor de azi nu rezista expuse timp indelungat apelor marii, sau nu pot creste pe un teren fara putin pamant negru.
32. Cum s-ar fi format dunele de nisip fosile intr-o inundatie?
33. Toate straturile depuse in pozitia originala sunt orizontale, din cauza gravitatiei, miscari tectonice le pot inclina, daca toate ar fi fost asezate de potop intr-un singur moment, nu am fi intalnit straturi grose inclinate din precambrian in Marele Canion sub alte straturi orizontale din cambrian-permic, miscarile tectonice le-ar fi modificat pe amandoua. Asta inseamna ca stratul inclinat a fost miscat cand cel superiori nu exista, acesta asezandu-se dupa. Adica, un tanc lasa urme adanci pe pamant, apoi vine nisoarea si aseaza un strat gros si frumos si drept deasupra, daca exista zapada la trecerea tancului le afecta pe amandoua.
34. O ingropare rapida a tuturor animalelor nu ar fi dat nici o sansa animalelor necrofage sa manance din lesurile altor animale, putem gasi destule fosile care au urme ca au fost consumate de alte animale mari sau mai mici. Se observa urme specifice de dinti pe oase.
35. Zoogeografia trebuia sa arate un model in care toate fiintele sa aibe ca punct de plecare Muntii Caucaz, in realitate ne arata diferite zone originale pentru multe specii.
36. Plantele fosilizate ar fi trebuit sa se gaseasca in mod uniform in toate straturile, prin natura lor plantele nu pot fugi spre locurile mai inalte cum sugereaza in mod infantil creationistii despre animale. Pentru cine nu stie in carbonifer nu se gasesc plantele moderne angiospermele (Magnoliophyta) cu flori, au aparut in Cretacic, deci, daca a existat potopul, arbustii cu flori trebuiau sa fuga spre locuri inalte ca sa moara impreuna cu mamiferele moderne.
37. Ipoteza ca animalele superioare si oamenii au fugit spre locuri inalte, este copilareasca, toti stim ca in caz de catastrofa nu toti indivizii pot fugi, mai exista si bolnavi, schiopi, ce ne facem daca in timpul potopului oamenii aveau cimitir, acestia nu puteau fugi, si doar acum 100 de ani au inceput autoritatile sa amenajeze cimitire pe dealuri pt. a nu afecta panza freatica.
38. In cazul unui potop, Pterozaurii, acele reptile zburatoare ar fi putut zbura chiar pe zone mai inalte decat cele atinse de om, cu mult mai mare usurinta si ar trebui sa le gasim nu in straturile Mezozoice ci in Pleistocen.
39. Exista conglomerate, sunt roci formate din alte roci ca un ciment, problema este ca in unele cazuri elementele mari si mai vechi au fosile in ele si sunt vizibil rotunjite de eroziune prin rostogolire, deci, in cazul unui potop nu aveau timp ca animalele sa se fosilizeze intr-un strat anume si sa devina dur ca piatra, apoi sa se erodeze acel strat sa devina pietris , si acest pietris cu fosile sa se formeze un alt strat sedimentar, un fel de ciment numit conglomerat. Acest proces are nevoie de mari perioade de timp si conditii speciale.
O zi buna la toti oamenii cu nelinistiri sufletesti !
17 februarie 2011 568 comentarii
1 decembrie 2010 122 comentarii
Comentarii recente