Logos 61 – Cum ne-am pierdut sufletul
12 mai 2011 114 comentarii
omul va supravietui, mai mult, va invinge
5 aprilie 2011 42 comentarii
Hegel comenteaza undeva că toate faptele mari si protagonistii lor in istoria lumii apar, ca să spunem aşa, de două ori. El a uitat să adauge: prima oară ca tragedie, a doua oară ca farsă. Karl Marx, 1852.
Revolutia araba este o farsa. Tragedia a avut loc acum o jumatate de secol.
Aduc in favoarea acestei afirmatii argumentul celor care ma vor contrazice: “revolutiile arabe sunt revolte spontane ale maselor impotriva exploatarii si tiraniei.” Tocmai asta este problema.
Poporul nu face revolutie. Dati-mi pace cu mitul poporului care lupta pentru libertate. Poporul sparge vitrine, linseaza, si cere un tap ispasitor. “Prosti da’ multi.” Revolutia o face clasa de mijloc care foloseste furia populara pentru a inlatura clasa conducatoare si a-i lua puterea in numele poporului. Scopul activistului revolutionar nu este satisfacerea cerintelor strazii ci folosirea lor. Cititi “Ce-i de Facut” de V.I. Lenin, care stia ceva despre revolutii. Thomas Paine, Marat, Danton, Robespierre, Lenin, Trosky, Stalin, Mao, au fost intelectuali dezradacinati, uneori de mana a treia, ale caror aspiratii nu aveau nimic in comun cu poporul dar stiau sa coboare ideologia in strada.
Obiectivul adevarat al revolutiei nu este dorit de popor. Poporul se teme de ceva nou. Poporul vrea restaurarea privilegiilor pierdute. Revolutionarul vrea transformarea radicala a societatii. Domnia terorii, care insoteste orice revolutie, nu este indreptata impotriva clasei conducatoare asa cum se pretinde, ci impotriva poporului. Adevaratul agent al revolutiei nu este omul de rand ci comisarul. Comisarul stie ca inamicul lui este traditia si ca singura putere capabila sa infrunte traditia este domnia terorii.
Revolutiile duc la castigarea unor libertati si pierderea altora. Balanta difera de la o revolutie la alta. Dar orice revolutie duce la disciplina sociala si progres. Pretul este de obicei platit in ceea ce Stalin numea “statistica”. Cu cat traditiile sunt mai adanci in popor, cu atat statisticile sunt mai mari. O adevarat revolutie intre arabi ar duce la cifre astronomice.
Din acest punct de vedere, adevaratii revolutionari arabi au fost Gamal Abdel Nasser si Anwar Sadat. Esecul lor se explica prin faptul ca nu au avut curajul sa fac ceea ce au facut Lenin si Ataturk. Lenin a intrat cu baionetele in biserici. Ataturk a interzis hijabul si turbanul in spatiul public. Suna dur, dar istoria are legile ei si nu este sensibila la corectitudine politica. Nivelul scazut de educatie al arabilor face imposibila infectarea strazii cu idei sociale radicale. Islamul a ramas ideologia legitima si Islamul este antiprogresist prin natura lui.
Un alt motiv care a dus la esecul revolutiilor arabe din a doua jumatate a secolului trecut este acela ca in contextul razboiului rece, orice reforma progresista era suspecta de marxism si aliniere cu URSS. US a cautat mai intai sa foloseasca nationalismul arab impotriva marxismului si apoi Islamul radical impotriva nationalismului secular, ca dupa aceea sa vaneze monstrul pe care l-a creat la fel ca celebrul doctor Frenkenstein.
In 1953 Mohammed Mossadegh primul ministru al Iranului a fost rasturnat printr-o operatie coordonata de CIA din teama ca ar putea aluneca prea mult spre stanga. Gloate inarmate cu bate si cutite, platite din cufar diplomatic, controlau strazile intimidand opozitia. Doua decenii mai tarziu gloata s-a intors impotriva dusmanilor lui Khomeini. Partidul nationalist Baat a fost sustinut in Siria impotriva rivalilor marxisti. In 1963 Sadam si partidul Baat au fost sprijinite sa ia puterea inpotriva influentelor internationaliste.
Sadam a fost dusmanul neimpacat islamismului si al teroristilor fundamentalisti. Totusi a trebuit sa suporte mania unui electorat indobitocit de religie si talk-radio pentru ceea ce facusera islamistii. Rezultatul a fost re-islamizarea Irakului. Islamul „moderat” ramane optiunea vestului pentru tarile arabe, indiferent de aspiratiile claselor educate.
Faimosii “freedom fighters” care au redat afganilor libertatea de a interzice educatia femeilor si a le impune burka lupta acum impotriva lui Gaddafi ajutati de aceiasi putere care i-a ajutat acum un sfet de secol impotriva rusilor. O jurnalista este violata in plina zi in Cairo. O alta este torturata si molestata in Lybia. Imami radicali arunca flacari in Moschei si statii TV. Poporul cere libertatea de a ucide cu pietre femeile adultere. Un infidel este ucis cu pietre de revolutionari. In acelasi timp, analisti politici discuta despre rolul Islamului in noile democratii arabe.
Aplaudam atunci cand vedem la CNN palate de tirani aruncate in aer si armate spulberate. Acceptam cu seninatate filosofica inevitabilitatea victimelor inocente. Dar este tabu sa te legi de lanturile care leaga 700 milioane de femei. Aruncam bombe pentru dreptul de autodeterminare cultural-religioasa al gloatelor ramase in secolul VIII. Nu ne sinchisim de drepturile individuale ale victimelor unei religii anacronice.
Stiu ce veti spune. Acestea sunt episoade triste dar neesentiale. Cand vor fi liberi de tirani domestici si exploatare imperialista, oamenii se vor civiliza si asemenea lucruri vor inceta de la sine. Quranul va devenii un fel de Magna Charta a lumii arabe aparand drepturile femeii si libertatile civile. Democratia va inflori in teocratie. Imamul si activistul liberal vor paste iarba impreuna ca lupul si mielul in Paradis. Singurul obstacol in calea acestei stari edenice sunt cativa tirani si, fireste, imperialismul.
Ma indoiesc.
Cand ultimul imam va fi spanzurat cu hijabul ultimei musulmane emancipate, voi crede si eu in revolutia araba. Pana atunci, eu zic sa ne pregatim pentru ce-i mai rau. Si ce poate fi mai rau decat o imensa criza a ptrolului, insotita de un val de imigratie islamica, terorism si razboi?
Fireste ca poate fi ceva mai rau: islamofobia.
1 aprilie 2011 345 comentarii
In ultima saptamana am avut mai mult timp decat mi-asi fi dorit. Ca atare mi-am acordat doua mici indulgente: lectura dezbaterii despre Geneza initiata de Aurel Ionica la rubrica de comentarii a ultimei emisiuni de la O&P, si vizionarea filmului Sucker Punch. Printr-o ciudata coincidenta am regasit aceiasi idee in ambele.
Sa incepem cu filmul pentru ca este mai usor. La prima vedere este un Alice in Tara Minunilor cyberpunk. Pelicula abunda de clisee cu femei imbracate sumar si experte in arte martiale, echipate cu toate armele kitch produse in industria de razboi a benzilor desenate. In esenta, este o intrebare despre natura realitatii.
Filmul incepe cu “Baby Doll”, o tanara de 20 de ani, rugandu-se in fata statuii unui inger pentru mama ei bolnava. Pe fond se aude meditatia lui Baby despre ingerii care intersecteaza realitatea experientei noastre penru a ne proteja. Ingerii, ni se spune, apar in forme diferite.
Nu stim in ce forma se afla ingerul cand a murit mama, dar ne dam seama imediat cine este demonul. Tatal vitreg a pus ochii pe avere, care prin testament apartine celor doua fete. Suntem in 1955 si solutia optima este ospiciul. Baby si-a impuscat sora intr-un accident, in timp ce cauta sa o salveze din ghiarele tatalui vitreg care o molesta. Demonul intrupat o interneaza si aranjeaza sa fie lobotomizata. Gardianul (alt demon) este mituit sa falsifice in acest scop semnatura lui Dr. Gorsky, terapista lui Baby. Operatia este programata sa aiba loc peste cinci zile.
Dr. Gorsky, o psihiatra cu accent slav, practica o terapie originala. Constienta ca pacientele ei psihotice nu pot sa integreze eul cu realitatea, ea le incurajeaza sa salveze unitatea eului intr-un univers solipsist, in care drama existentei scapate de sub control este re-jucata si rezolvata in lumea fanteziei. Gorsky considera ca astfel ofera pacientelor un mijloc de a supravietuii launtric.
Baby se refugiaza in propria fantezie. Tatal ei vitreg devine un preot catolic molestator, responsabil de orfelinat, care a vandu-to unui bordel controlat de mafie. Pacientele sunt sclave sexuale. Gorsky este profesoara de dans si confesoarea secreta a sclavelor pe care le ajuta “sa supravietuiasca.” Gardianul este propietarul bordelului. Baby comploteaza in secret evadarea intregului grup. Gorsky o informeaza pe Baby ca peste cinci zile va fi oferita unui mafiot grotesc care va platii din greu sa o dezvirgineze.
Realitatea (imaginara) este iarasi prea mult pentru Baby care plonjeaza intr-un al doilea nivel de fantezie (fantezie in fantezie) in care ea si colegele ei sunt un comando in stilul benzilor desenate. O aluzie fina este confruntatrea cu unitati germane suprarealiste din primul razboi mondial. Accentul slav al lui Gorsky si germana dura a inamicului sunt simbolice. Dusmanul lui Baby in viata reala este stiinta medicala (cu nume germane) din prima jumatate asecolului XX. Exista un “inger” in toate aventurile, un razboinic batran si benevolent care conduce operatiunile si o instruieste pe Baby in propria lupta.
In cele din urma Baby realizeaza ca istoria nu este a ei ci a lui Sweet Pea, una din colege si intelege ca ea este de fapt ingerul in fantezie. Ca atare, se sacrifica pentru a inlesni evadarea lui Sweet Pea. Fantezia se termina cu pumnul unui bodyguard plonjand peste fata triumfatoare a lui Baby.
Filmul se intoarce la realitate. Baby se afla pe scaunul de operatie zabmbind triumfator. Aflam ca in ultimele cinci zile Baby a fost agentul unor actiuni disruptive in incinta ospiciului. Printre altele, l-a injunghiat pe gardian si a ajutat-o pe pacienta Sweet Pea sa evadeze. Ultima scena o prezinta pe Sweet Pea interceptata de doi politisti in statia de autobuz. Soferul, care are chipul razboinicului inger, intervine pentru ea si o lasa sa urce fara bilet. Autobuzul se pierde in ceata pe langa un o tabla indicatoare pe care scrie Paradise Valley.
Sa ne intoarcem la Ionica. Atunci cand a aparut pe forumul de la O&P denuntand ca “tampenie” si “idiotenie” afirmatiile mele despre Geneza sau istoria planetei, Aurel a fost salutat cu bucurie de aparatorii cartii de colorat. Faptul ca injectivele lui erau insotite de afirmatii stranii despre “poponetze goale” (sic) si “mere paduretze” sau “Isus al doilea Cain” era un detaliu care se putea rezolva fara a strica aromonia anticoncordista a celor care confunda Geneza cu the Flinstones. Inginerul Marius Sergiu Popilian s-a grabit sa-i arate mere ionatane in cartea de colorat iara doctorul Virgiliu Indrei l-a dat de exemplu pe Einstein ca experiment de gandire fara baza empirica, apropos de notiunile morale ale perechii originale. Respectivii intelectuali nu sesizau ca spate gol insemna de fapt blana si merele padurete erau banane.
Ionica nu sustine creatiunea ca eveniment istoric. Argumentul lui Ionica este:
Ca sa realizati dimensiunile acestei stupiditati, incercati sa aplicati acest concept la un automobil: Daca vrei sa stii cum este un automobil, trebuie sa stii cum a fost automobilul cind a aparut
Ionica arunca un red herring si intelectualii pierd urma. Istoria automobilului este una, cu ce se deosebeste Dacia de Honda este alta. Oricine stie ca exista o progresie in planul automobilului. Si aceasta progresie este de fapt o foarte darwinista “reproducere prin modificare” supusa la selectia natuirala a pietii. De ce nu a “evoluat” Dacia in economia socialista? Pentru ca nu exista selectie naturala.
Mai deaprte:
Realizati acum ce timpenii am mostenit de la greci sub sloganul ca am mostenit “gindire stiintifica”? Ideia aceasta de inceput este ideia de baza si in evolutionism: Deoarece omul se trage din animale, omul este ceea ce a fost la inceput, adica animal. “Logic”? Avind in vedere ca spre deosebire de Edi si evolutionisti marea majoritate a oamenilor sunt in stare sa gindeasca si sa vorbeasca iar animalele nu au aceasta capacitate, daca oamenii sunt ceea ce au fost la inceput, adica animale, cum se explica faptul ca ei au aceste capacitati pe care eivident animalele nu le-au avut niciodata fara sa mai vorbim de vre-un “inceput”?
Ionica nu spune ca omul nu s-a tras din animal ci ca nu el nu mai este animal. “Tampenia grecilor” este substanta – ceea ce ramane neschimbat cand aparentele se schimba. Trecand peste faptul ca serpii si magarii sunt capabili de limbaj articulat, omul este vertebrat, este patruped, este mamifer, este primata. Ionica refuza ideea ca exista vre-o legatura intre gandirea logico-conceptuala si structura realitatii.
Geneza nu spune “cind” a aparut lumea si omul, ci spune “cum” sunt”.
Este uimitor deficitul de atentie al intelectualilor nostrii. Popilian a venit cu poze de mar ionatan din cartea de colorat iar Virgiliu elaboreaza cum ca Adam era mai dastept decat Einstein. Domnilor, nu ati inteles conceptul. Ionica nu discuta despre ce a fost.
Dar este ceva mai mult decat deficitul de atentie. Inteleg dom’ doctor si dom’ inginer (ca sa ramanem la intelectualitate) ce vrea sa spuna Ionica prin “tampeniile grecilor”, idioteniile” lui Aristotel, Pavel, Darwin, si (ca unei starpituri, in cele din urma) Edi? Se intreaba dumnealor de ce Ionica nu il numara pe Marx intre tampiti? (cu siguranta ca Ionica stie ca Marx este altceva decat a invatat dom’ inginer la socilasm stiintific). Ce are de exemplu Aristotel cu automobilul? Pai conform lui Aristotel doaga aia hodorogita si Honda lui Ionica au in comun ousia – substanta automobil. Ionica tine de o scoala a celor taiati imprejur care sustine ca nu exista substanta, nu exista relatia subiect-obiect, nu exista unitate logica a existentei, nu exista o baza ontologica a ceea ce suntem si vedem, exista doar constructia subiectiva a lumii in mintea noastra.
Domnilor, nu va mai faceti iluzii. Ionica nu crede ca geneza este istorie. Ionica nu crede in istorie. Ionica nu crede in realitatea obiectiva. Geneza nu este o naratiune vis-a-vis de realitate, ci o naratiune printre alte naratiuni, pentru ca nu exista altceva decat naratiuni.
Geneza apare astfel ca “o fantezie intr-o fantezie” in care o naratiune o rezolva pe alta. Sucker punch.
30 martie 2011 2.316 comentarii
Dragi forumisti
S-a simţit nevoia unui spaţiu dedicat, unde discuţiile off-topic, destul de numeroase în ultima perioadă, să îşi găsească un loc al lor.
Datorită faptului că forumurile emisiunilor tindeau să fie deturnate de la tema principală de discuţie, devenind un fel de chat greu de urmărit, unele comentarii vor fi mutate pe acest forum, astfel incat aceia care dispun de timp liber/teme de discutie/inspiratie sa isi poata manifesta talentul pe indelete şi, în acelaşi timp, să se ofere posibilitatea de discutii şi dezbateri pentru cei interesaţi de prezentarile video.
Postarile off-topic (se pot include aici, după cum ne-au obişnuit unii: preferinţele muzicale, declaraţiile de dragoste, deversările de emoticoane, informările cu privire la dieta sau somnul personal, creaţiile artistice, repetările obsesive de idei, cererile de „rugaciune” etc… ) sunt aşadar binevenite în spaţiul pe care tocmai îl inaugurăm.
Evident, mesajele ce conţin înjurături, obscenităţi, dezvăluiri de identitate…vor fi şterse.
Mulţumesc 🙂
29 martie 2011 32 comentarii
Sunt unii cu capul in nori, pentru care primavara vine mai tarziu, in timp ce altii se afla pe meleaguri unde primavara intarzie pana spre aprilie. Eu insa, cand ma uit la mine, constat ca ma gasesc in ambele ipostaze. Articolul acesta se adreseaza in primul rand femeilor. Acum, in timp ce scriu, zambesc pe sub mustata virtuala fiindca stiu ca o sa iau suturi in fund de la anumiti indivizi (frati de-ai mei de altfel) de pe forum, dar nu imi pasa. Am fost indragostit toata viata mea, sunt extrem de indragostit si acum si nu mi-e deloc rusine sa o recunosc.
Despre ce scrie Anubis de data asta? Anubis a inceput de cateva zile sa alerge in parc, iar iesirile in downtown l-au facut sa remarce buna dispozitie si fericirea celor din jur, pentru ca zilele de frig si ploaie au trecut iar soarele zambeste asa cum a facut-o dintotdeauna. Am urmarit cu groaza ceea ce s-a intamplat in Japonia si cred ca oricine intelege ca este o pura intamplare ca noi cei care citim aceste randuri ne aflam in afara acestei nenorociri, intr-un anumit sens. Ce vreau sa spun cu asta? Oriunde in lumea asta se pot produce cutremure sau dezastre naturale, nimeni nu poate afirma ca este safe. Daca in locul in care te afli acum draga cititoare/cititorule, viata este linistita si-si urmeaza cursul, ia-ti timp si iesi in intampinarea zilelor frumoase.
Vorbeam cu un prieten virtual pe care l-am cunoscut aici pe Oxigen2 si-mi povestea ca este implicat intr-o gramada de probleme, responsabilitati la job, fata de familie, fata de rude, facultate, criza financiara si cu toate astea cand gaseste un pic de timp evadeaza in natura sau pe unde apuca. Sunt constient ca foarte multi din cei care citesc aceste randuri inteleg situatia respectiva. Uneori in viata simti ca esti coplesit de prea multele probleme si nu mai ai putere, dupa ce le rezolvi, de nimic, astfel ca uiti sa te mai relaxezi. Cunosc oameni in Bucuresti, de exemplu, care nu mai au puterea sau dorinta dupa o saptamana de lucru sa mai iasa undeva din casa si stau toata ziua la televizor sau fac orice numai sa nu iasa din casa. Eu insumi am trecut pe acolo in urma cu mai multi ani. Cred ca urmatorul pas este probabil lipsa poftei de a trai. Cand ajungi sa nu mai vrei sa te plimbi, sa nu mai ai contact cu oameni noi, sa nu mai vrei prieteni noi, incepi sa mori cate putin in fiecare zi. Suntem fiinte sociabile si suntem inclinati spre dialog si interactiune cu tot ceea ce este in jurul nostru.
In ultimele zile, pe meleagurile unde ma aflu, a avut loc o explozie de culoare incredibila. Narcise si zambile, ghiocei si frezii, pomi infloriti care mai de care, este ceva incredibil. Eu de felul meu sunt mai nebunatic si imi place sa ies in aer liber sa ma plimb, sa alerg in parc, la bar sau restaurant in weekend si uneori tarziu serile dupa servici in functie de prietenii mei si de programul lor si al meu. Faptul ca meleagurile pe care ma aflu sunt o oaza de prietenie si deschidere iar mediul studentesc isi pune amprenta pe toata societatea este un plus cu siguranta, insa eu cred ca oriunde te-ai afla citind aceste randuri ai o sansa in a gasi prieteni noi si a iesi din hibernare. Scriu aceste randuri si le dedic iubitei mele, dar si voua, pentru ca imi pare important sa ne luam timp sa facem ceva pentru noi insine.
Ceea ce face Edi este intr-un fel impartasirea convingerilor personale pe baza experientelor acumulate si a istoriei studiate, fiindca el vrea ca toti cei care citesc sa aiba o minte deschisa la nou, la schimbarea unor mentalitati tribale invechite s.a.m.d. L-am cunoscut pe Edi in urma cam cu 20 de ani si va marturisesc ca nici unul din noi nu mai crede ce credeam in urma cu 20 de ani. Unii ar spune ca evoluam, in timp ce altii ar incepe sa abereze vis-à-vis de optica noastra. Sa subliniez un aspect important: Edi nu crede ce cred eu, iar eu nu cred ceea ce crede Edi, insa este loc pentru amandoi sub soarele acesta fiindca am inteles ca RELIGIA-CREDINTA este o chestiune personala si nu ceva ce se poate impune, indiferent despre ce forma de organizare vorbim. Am avut sansa sa cunosc mai multe persoane care si-au schimbat viata in cel mai frumos mod cu putinta, dupa ce au inteles ca au dreptul sa fie fericite.
Daca Edi a inspirat atatia tineri sau mai putini tineri sa ia decizii atat de importante, este randul meu sa-I multumesc pentru tot ceea ce face, pentru toata pasiunea care-l caracterizeaza si la randul meu sa te rog draga cititoare sa-mi permiti sa iti spun:
A VENIT PRIMAVARA, IESI AFARA DIN CASA, ALEARGA, FA-TI PRIETENI NOI, AI GRIJA DE TINE INSATI CA MACAR LA SFARSIT DE SAPTAMANA SA FACI CEEA CE-TI PLACE, AI DREPTUL SA FII FERICITA!!!
Pentru ca in urma cu ceva timp (cam un an) ii scriam urmatoarele cuvinte iubitei mele, cuvinte pe care le voi reda aici ca pe un mic cadou pentru ea, dar si pentru cititoarele O2 si pentru Samson (ajuta-ma Ra ca l-am provocat pe unchiu), vreau sa va spun ca daca v-ati pierdut speranta in iubire si in prietenie, nu stiti de unde poate sari iepurele, dar ca iepurele sa sara trebuie musai sa iesiti pe camp sau in padure, IEPURELE NU SARE IN APARTAMENT (cu exceptia Pastilor!)
Multumesc administratiei O2 pentru deschidere si evident lui Edi Constantinescu!
[ #80818 ] by Anubis on Mon Apr 26, 2010 1:45 pm
“Pentru o clipa am fost transformat in Horus si pentru ca luna se facuse nevazuta, mi-au spus ca in aceasta seara sunt parintele celor orbi. Soarta a facut ca in drumul meu de azi sa o intalnesc pe Hathor. Ne-am indreptat plutind usor spre Nil. Ra se pregatea sa treaca de cealalta parte a pamantului iar Hathor incepu sa fredoneze un cantec din care emana veselia si fericirea. Am privit inapoi spre dunele uscate si piramidele prafuite. Am luat-o de mana si am sarit amandoi in Nil. Am chemat impreuna vantul din est si am ridicat miliarde de picaturi de apa si mâl in aer. Am trimis furtuna in tot Egiptul si i-am atins cu stropii batranului Nil pe toti care nu puteau vedea. Si pentru o noapte, acestia si-au primit vederea. Si-au vazut mamele, si-au vazut copiii, si-au vazut amantele si sotiile. Pentru o noapte s-au vazut asa cum erau si s-au imbratisat pana cand Ra a reaparut maiestuos. Hathor ii schimba pe toti cei cu care se intalnea, iar in noaptea ce trecuse ma atinsese pe mine. Oare unde era acum? Mi-am intins aripile si am plecat sa o caut!”
Cu drag, Anubis
26 martie 2011 79 comentarii
Articol de citit in baie, relaxant si fara pretentii !
Dupa ce i-am spus sa nu fie proasta, (nu fi proasta fa!) Baba Cloanta mi-a facut pe plac si si-a impartasit experientele personale. Nu le-a asternut ea pe spatiul virtual, ca nu stie cum, a angajat un scrib si sper ca scribul nu i-a rastalmacit cuvintele. Daca ceva din marturisirea ei nu face sens sa dati vina pe scrib, va rog frumos, ca era un scrib cam tembel!
Anubis
Marturisirea personala a lui Baba CloantaTM
Se spune ca nu a venit nimeni din moarte sa ne spuna cum e dincolo, afara de stim noi cine dar nu ne vom lega de trecut pentru singurul motiv superficial ca este intangibil. Dragii lu’ mamaie, trebuie sa va marturisesc ca Anubis mi-a facut acest hatar si iata-ma printre voi la onorabila varsta de XXX…hehe, stiti prea bine ca nu se intreaba femeile de varsta, nebunaticilor! Mamaie a venit cu o solie de dincolo. Nu vreau sa va spun ce am povestit cu Moise si cu restul celor care au ocolit nefiinta, insa am sa va povestesc putin despre universurile paralele prin care m-a plimbat dragul de Anubis.
Mamaie a dus o viata plina de distractie in prima ei viata si sa stiti ca nu regreta nici un strop. Daca mamaie ar predica intr-o biserica ( „doamne fereste” ) ar vorbi despre cat de frumoasa este viata asta daca lupti si vrei cu tot dinadinsul sa fie frumoasa.
A gasit mamaie intr-unul din periplurile ei, un univers unde majoritatea fiintelor se temeau de o fiinta incredibil de rea! Fiinta asta, pe langa rautatea formidabila avea si puteri peste puterile lor, dar, din motive incredibile, statea ascunsa. Nici una din fiintele ce populau sarmana planeta nu ar fi putut sa o distruga si cu toate astea Moloch – sa-i zicem pe nume – statea ascuns. Din cand in cand, alti molochi mai mici, intrau in bietele fiinte si le posedau. Acestea incepeau sa ucida si sa faca tot felul de lucruri incredibile, insa, fiindca toata lumea stia ca nu ele erau de vina, nimeni, niciodata, nu lua nici o masura, afara de dialoguri cu o fiinta superioara pozitiva care nu numai ca nu le raspundea la rugaciuni dar lipsea cu desavarsire din universul lor! Alti molochi intrau in fiinte decente si bune la suflet si le faceau sa abereze atat de rau despre fiinta superioara pozitiva incat aparuse o zicala in universul acesta de genul: But for good people to do evil things, that takes religion!
Intr-un alt univers, a gasit mamaie niste fiinte care se considerau buricul tuturor universurilor si care comunicau intre ele numai pe baza unui manual de folosire gros, langa care era o erata mai micuta cu diverse explicatii pentru intelegerea mai usoara a manualului principal. Adesea, aceste fiinte se intalneau in spatii virtuale si discutau, dar mamaie nu intelegea nimic din discutiile respective. Pentru curiozitatea celor mici am sa redau cateva pasaje:
1. Frate Anubis, nu te lasa cuprins de indignare sfinta, pacatul pindeste la usa!
1,3. Inteleg “efectul Halls” pe care l-a avut asupra dvs. scrierile EGW si hegeliene, insa dupa atata invigorare, merge sa consumati si un Patapievici respectiv un Plesu.
4. Insa in intelegerea realitatii, nu e nevoie de un model epistemologic, avand in vedere faptul ca orice fel de cunoastere, fie ea stiintifica nu se poate realiza numai prin realitatea gnoseologica (si aici sunt particularitati multiple ale cunoasterii) ci prin propria critica (care poate fi deficitara ) si reflectie (subiectivista).
Aceste fiinte nu pareau fericite sau multumite de viata lor, insa se considerau pre ele insele cele mai in masura sa explice tuturor celorlalte fiinte de ce propria realitate era singura viabila si ofereau si asigurarea unei vieti fara de sfarsit intr-o alta dimensiune despre care nu stiau altceva decat ceea ce citisera in manualul lor. Am observat de asemenea ca nu existau doua fiinte care sa inteleaga in acelas fel manualul, drept pentru care aceste fiinte adesea se luau la harta in spatiul virtual! Un alt aspect deloc neglijabil consta in lupta pe care savantii o dadeau sa arate cat de specializati sunt pe domeniul lor (nepricepand conexiunile posibile dintre descoperirile lor si universul respectiv) in timp ce altii incercau sa adune cat mai multa informatie din toate domeniile (si nu mai reuseau sa o inchege fiindca informatia in capul lor se transformase intr-o mare varza).
Mamaie, ca o fiinta subiectiva ce se respecta, aterizase intr-un univers relaxat, unde nu se temea de nimeni si nimic, unde-si ducea banala existenta traind secunda dupa secunda, ora dupa ora si zile dupa zile, in cele mai diverse ritmuri cu putinta! Fiindca Anubis ii oferise puterea sa acceseze diversele universuri diversificate armonios, mamaie intra adesea pe ici pe colo si baga cate un input de-si pierdeau calmul fiintele perfecte!
Ce nu intelegeau fiintele perfecte era ca in trecutul neverificabil mamaie facuse parte din universul lor. Insa mamaie se manifestase intotdeauna lite si nu acceptase morcovul niciodata! Pe de alta parte cand mamaie avea de spus ceva o spunea pe fata fara perdele. Mamaie nu fusese niciodata o baza in universul acela indepartat, fiindca mamaie fusese prea neconformista! Dupa ce mamaie a deschis ochisorii, a fugit intr-un alt univers, unde nu-i mai spunea nimeni cum sa se manifeste si cum sa castige accesul la urmatorul univers.
Solia de la 26.03.2011
Si mamaie se simtea bine, se distra pe cinste si-si regasise vigoarea, hazul si bucuria pierdute intr-un univers blestemat, ceea ce mamaie va doreste si voua tuturor, luati, gustati, vedeti ce buna este libertatea!
Baba CloantaTM
14 martie 2011 272 comentarii
Orasul in care ma aflu are biserici ce dateaza de la sfarsitul secolului 18.
Biserica St. Ann’s pe care o vizitez uneori, cu mare placere, are un public variat care in general ocupa 50% din spatiul disponibil. Lumea nu se mai omoara sa mearga la biserica, insa pentru cei care viziteaza St. Ann’s mersul la biserica este in primul rand o ocazie de socializare. Imi place ca dupa liturgie sa raman la o cafea (servita in interiorul bisericii) si sa discut cu diferite persoane subiecte variate, de la evolutie la astronomie si uneori sa glumim pe marginea creatiunii. Oamenii sunt relaxati, zambitori si au inteles ca religia si credinta sunt atat de personale incat nu au de ce sa-si bage nasul in viata ta. Biserica aceasta este o oaza de destindere. Serviciile religioase sunt pline de muzica, sala canta impreuna cu corul iar predica nu tine niciodata mai mult de 15 minute! Adesea in timpul predicii, lumea rade fiindca cei care vorbesc au inteles ca nu teama de Dumnezeu atrage lumea sa vina la biserica in aceasta parte a lumii.
Cafenelele din oras insa sunt in aceasi masura o oaza de destindere fiindca lumea este relaxata si poti intra linistit in vorba cu cei din jur fara sa te suspecteze nimeni ca ai fi nebun. Nu odata am fost interpelat in cafenea de catre vanzatorul care vazuse cartea pe care o aveam cu mine spunandu-mi ca e urmatoarea pe care o va citi din scrierile lui Dawkins. Intr-o ocazie recenta, o alta persoana m-a abordat invitandu-ma sa stam la aceeasi masa deoarece era interesata de manualul “E-bay business” ce-l aveam la mine. Iubita mea sustine ca persoana respectiva era mai mult interesata de mine, insa cine sunt eu sa-mi judec aproapele? Ideea este ca diferentele dintre o biserica civilizata, moderna si mediul inconjurator sunt minime!
In iarna am avut sansa ca impreuna cu iubita mea sa mancam in cripte! Am folosit pluralul pentru ca am vizitat mai multe biserici renumite ale caror protectori au inteles ca fara bani biserica se deterioreaza si ca nu intotdeauna poti conta pe enoriasi. Au transformat astfel spatiul de sub biserica in adevarate cantine sau chiar restaurante, cu preturi accesibile si atmosfera incredibila. Si pentru a imbina utilul cu placutul, la intrare in cripta am gasit afisat ca in aceeasi seara, deasupra, (adica in biserica) avea loc concertul Mesia de Handel si evident n-am spus nu, chiar daca a trebuit sa umblam in buzunare. Aceeasi atmosfera relaxata am regasit-o si la concert.
Dar sa revenim la oile noastre. Daca prin absurd aceste biserici cu o veche traditie dar integrate din punct de vedere social ar disparea fara urma, sunt absolut convins ca nu ar suferi nimeni fiindca oamenii de aici stiu cum sa se simta bine indiferent de situatie.
Nu am sa intru in detalii, dar totusi va voi spune ca intr-o singura ocazie am fost intr-o biserica neo-protestanta unde predica a tinut mai mult de o ora, predicatorul era un oaspete ales, plin de verva si fanatic pana in maduva oaselor. Si eu dar si alti membrii am ales ca la sfarsitul orei respective sa iesim, chiar daca respectivul ii dadea inainte “manat de duhul”… Majoritatea membrilor insa erau cu mainile pe sus si cu amin pe buze dupa fiecare ineptie rostita de tatuca de la amvon. Am iesit cu o stare de excitare nervoasa si am decis sa nu mai calc niciodata acolo.
Daca prin absurd aceste biserici ar disparea sunt convins ca omuletii, excitati de vorbaria goala care unge sufletele lor zbuciumate, ar gasi alte locuri de joaca sau ar inventa alte distractii care sa le ocupe timpul. In plus, copilasii lor nu ar mai avea ocazia sa fie indoctrinati de mici cu toate “gogosile” pe care in nestiinta lor membrii acestor biserici le debiteaza.
Sunt o gramada de oameni care pretind ca la ora actuala crestinismul este benefic pentru omenire si fara aceasta miscare lumea ar aluneca pe o panta periculoasa. Cred ca aceste speculatii nu sunt intemeiate, consider ca oamenii intotdeauna vor fi in stare sa inlocuiasca un obicei cu altul uneori obiceiuri bune cu obiceiuri rele si vice-versa.
Bisericile au avut rolul de a educa moral populatia si de a ridica societatea, numai ca de la un anumit moment, societatea a evoluat mai repede decat mentalitatea bisericii. Din acel moment bisericile care s-au intepenit in mentalitati si practici ruginite, desuete, nefunctionale si irelevante pentru epoca respectiva, ori au franat evolutia societatii si au distrus mii de vieti si potentiale umane, ori au ramas goale iar cladirile au fost in cele din urma vandute. Bisericile care nu se adapteaza nevoilor societatii contemporane, dispar. Acum, cand educatia populatiei se face prin intermediul institutiilor non-religioase, iar biserica si-a pierdut rolul de educator, fiecare biserica ar trebui sa-si re-evalueze teologia sau sa dispara.
O posibila concluzie: daca Mahomed ar disparea l-am inlocui rapid cu partidele de cricket…
20 februarie 2011 199 comentarii
Nota:
Continutul editorialului Cateva argumente impotriva existentei unui potop global apartine lui V. Marco, textul fiind deja postat aici si aici. Autorul a adunat destul de multe idei pe tema aceasta, asa ca s-a meritat postarea lor intr-un editorial.
@Martin Luther amice, iti aduc eu cateva argumente desi nu sunt specialist, de ce nu a existat potop. Uite poti spune ca 2-3 evidente fizice, palpabile, poate ca le interpretez gresit, dar cand gasim 50-100 avem o problema serioasa.
1. Daca ar fi existat un potop universal, am fi gasit pe coloana geologica in primul rand activitatea geologica inainte de creatia vietii si apoi un strat enorm de gros uniform si gasit peste tot in lume, apoi alte cateva straturi subtiri de la potop incoace. Asa ceva nu exista.
2. O masiva indundatie ar fi lasat urme adanci in geologia pamantului, retragerea unor curenti de mari dimensiuni, latime si adancime, spre locurile mai joase (oceane) fluidul modeleaza pamantul specific, toti stim cum arata o delta. Curentii, cand se lovesc de obstacole fizice pe care nu le pot matura depun, inintea lor un fel de nod de aluviuni, deci ar trebui sa avem in fata muntilor asemenea noduri uriase, cea ce nu exista.
3. Uite, daca studiezi ghetarii vei vedea ca sunt formati pe straturi datorita abundentei zapezii iarna si mai mult praf vara, daca intr-un anumit an a avut loc o eruptie masiva analizele din laborator gasesc in stratul corespunzator praf de cenusa vulcanica in cantitate mare, pt. ca in anul respectiv au existat in atmosfera milioane de tone de cenusa vulcanica. Problema este ca gasim ghetari cu 800 mii de straturi iar sub ei gasim roci care au in componenta lor viata fosilizata.
4. Daca sustii ca a existat potopul si actualul relief a fost modificat de el, deci avem un relief de 5000 ani, cum de gasim pe glob peste 100 de urme de lovituri de meteoriti si asteroizi, unii dintre ei de mari dimensiuni, pe care orice specialist in fizica sau balistica, care ti-ar face un calcul, ti-ar arata ca o parte dintre ei au facut cataclisme uriase regionale sau planetare. Nu se putea ca in 5000 de ani sa ne loveasca toate aceste corpuri de mari dimensiuni, unele lovituri au avut efectul de ordinul a zeci de mii de bombe atomice. http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Earth_Impact_Database
5. Daca te uiti cu bagare de seama flora si fauna pe pamant nu-i deloc uniforma, este foarte adaptata la tot felul de regiuni si zone climatice specifice. Gasesti mii de ecosisteme cu plante si animale specializate nu numai pt. clima respectiva dar sunt toate facute un puzzle local. Gasim relicve vii ramase izolate in anumite zone de la ultimele glaciatiuni (ursii in anzi), pinii in peninsula iberica sau pe insule ecosisteme diferite. Daca ecosistemele evoluau in 5000 de ani asa de repede am fi putut observa asta in ultimii 180 de ani de cand oamenii de stiinta analizeaza cu creionul in mana plantele si animalele, sau am fi gasit de ex. mari diferente intre oasele de animale consumate gasite in gunoiul aruncat de oamenii din orasele antice si cele de azi, 2500 ani sunt jumatatea la 5000, or ele sunt identice cu cele de azi.
6. Metodele de datare sunt multiple, toate cu aproximatie coincid, sunt metode cronografice, astronomice si fizico-chimice (puteti cauta in internet). La fel cum un criminal lasa urme pe care un specialist le poate interpreta, fenomenele geologice au lasat urme infinit mai mari cantitativ.
7. La geologie insulele sunt impartite in insule continentale si insule vulcanice. Daca te uiti, fauna lor difera enorm, dar corespunde intr-o ordine logica. Insulele continentale s-au desprins din continent, se poate calcula cand s-a intamplat, au o fauna cu animale mai mari si evoluate diferit de cele de pe continent, iar insulele vulcanice in functie de vechimea lor si distanta de tarm, au mici animale daca sunt foarte aproape de continent si doar pasari si testoase daca sunt la mii de km distanta.
8. Poti analiza roca moale a piramidelor au suferit agresiunea omului dar si a intemperiilor, dar mai bine ca sa vezi eroziunea naturii si sa o masori cu ochiul liber uita-te la monumentele numite obelisc, au cateva mii de ani, eroziunea este minima, dar vizibila la o analiza atenta. Acum daca asa se erodeaza roca in cateva mii de ani, cativa milimetri, cat timp le-a trebuit unor cosuri vulcanice sa se erodeze pt. ca unele arata jalnic, ca un dinte? Putem gasi la baza zeci sau sute de milioane de tone de moluz, de fapt il putem gasi la toti muntii.
9. Toti stim ca recifele de coral cresc incet, cativa mm pe an si doar in temperatura tropicala, cum putem explica depozite de coral fosil de sute de metri grosime in zone reci, cand au avut timp sa creasca?
10. Toate pesterile se formeaza in mediu aerian, la fel si stalactitele, care cresc cu 0.5 cm secol, exista pesteri sub nivelul marii cu stalactite, ba chiar s-au gasit schelete si unelte primitive in ele, in timpul glaciatiunilor nivelul marii era mai scazut. O pestera se mareste cu cativa mm pe milieniu, in functie de roca si de precipitatii, bacterii etc. O istorie scurta de 6000 de ani cu potop fara glaciatiuni de zeci de mii de ani si repetate de multe ori nu ar putea explica aceste formatiuni.
11. Potopul ar fi inecat creaturile aeriene fauna marina uriasa trebuia sa ramana in viata, in plus geologii spun ca 90% dintre speciile care au existat pe pamant si pe care ei le gasesc, au diparut, dificil de crezut ca ar fi putut exista ecosisteme asa de puternic populate si enorm de variate, adica sa fi trait toate in acelasi timp.
12. Geologii estimeaza ca masa vegetala reprezinta 3% din masa de carbune fosil, cum explicam o masa vegetala de 30x mai mare la potop ?
13. Alt argument este paleomagnetismul, toti am vazut o busola care se indreapta catre poli, rocile topite care contin minerale feromagnetice iau pozitia polilor apoi se solidifica in pozitia originala, dar cum polul magnetic variaza in milienii cu destui km putem aprecia diferentele si cand s-au format, nu au toate aceiasi orientare. Nu mai zic ca la 600-900 mii de ani magnetici se inverseaza, iar insulele vulcanice sunt formate din mii de eruptii care arata orientari diferite, tot asa se poate vedea deriva continentelor, dorsala atlantica, (demonstrata de Drummond Matthews si Frederick J. Wine) adica daca oceanul atlantic creste cu cativa cm pe an impingand continentele asta inseamna ca ar trebui ca fundul oceanului sa fie ca o zebra fiecare portiune care corespunde unui ciclu magnetic.
14. Straturile geologice sunt bine definite nu gasim animale contepmorane in devonic carbonifer si invers, poti argumenta ca nu gasim oameni pt. ca erau putini, dar celelalte mamifere chiar in ziua de azi numara sute de milione pe generatie, cum este posibil sa nu se amestece? Ecosistemele au si ele logica lor, animalele pradate sunt adaptate bine la pradatori, daca te uiti in devonic, in ocean pradatorii sunt teribili, adevarate oceane ale infernului, iar victimele au si ele platose de os groase. Nu poti amesteca tranozaurus rex cu elefantii, Meganeura (libelula gigantica de 75 cm ) cu vrabiile. Ba chiar anumite straturi care corespund perioadelor cand continentele erau deja despartite au dinozauri specifici, vezi america sau antarctida.
15. Daca petrolul este de origine organica este imposibil sa se fi format din masa animalelor moarte la potop, este infinit mai mult decat masa animalelor, in fiecare zi extragem 12 milioane de tone(85 milioane barili) la aceasta extragere mai avem pt. 41 de ani si asta in conditiile in care cea mai mare parte din petrol nu se poate extrage pentru ca este prea vascos sau este nisip asfaltic.
16. Arborii in prezenta statiunilor reci-calde formeaza inele, toti am citit despre arbori cu mii de inele, ce ne facem cand gasim arbori fosilizati cu mii de inele, adica inainte de potop a existat mii de ierni, in plus majoritatea creationistilor cred ca pe atunci nu exista iarna.
17. Pretentia unor pastori de tara care sustin ca pot contrazice marii specialisti ai lumii in domeniile lor intra in ridicol, este ca si cand pastorii ar da indicatii mult mai calificate decat inginerii de la NASA, celor care fabrica F-22, sau firmelor de inalta tehnologie din Silicon Valley. Geologii sunt la fel de buni in domeniul lor ca si cei care fac transplante de inima si nici un profan nu intra in sala de operatii sa dea lectii unei echipe de doctori specialisti.
18. Majoritatea argumentelor creationiste sunt infantile, bune doar pentru publicul profan, care nu are multa informatie si caruia ii place sa se autoamageasca povestind argumente stiintifice de acum 100 de ani sau nu au instrumente de gandire rationala. Pacatul celor care cred in existenta reala a unui potop universal este ca au citit si ascultat informatii doar din surse religioase. Un fel de ghetou informational, este ca si cand ai citi doar biblioteca facultatii de studii politice Gheorghiu Dej si vrei sa te formezi ca analist politic obiectiv.
Suntem la capitolul Creationismul Stiintific, amicul Ianis m-a rugat sa asez material pentu ca lumina sa lumineze, iar acest capitol este strans legat de potop. Daca ar fi sa cautam evidentele materiale si ce ne spun ele, ar trebui sa ne indoim de existenta acestui eveniment sau cel putin sa luam in seama anumite dovezi. Pentru ca fiecare om se considera o persoana obiectiva, sincera si rationala. Mereu exista posibilitatea ca o dovada materiala sa fie interpretata gresit, dar matematic este putin probabil ca multe dovezi sa le interpretam gresit si toate sa coincida ca un lant de evenimente, intamplare nu poate sa fi existat daca prea multe dovezi spun contrariu.
19. Daca ar fi existat o inundatie de mari dimensiuni ar fi trebuit sa existe un strat pe toata suprafata pamantului plin cu roci de mari dimensiuni rotunjite, ca cele pe care le gasim in rauri. Cea ce nu gasim.
20. Daca ar fi existat o mare inundatie ar fi trebuit sa gasim urmele ei respectand Legea lui Stokes, adica corpurile mari si grele jos iar cele usoare sus, cea ce nu gasim. Cu alte cuvinte daca invartim ciorba sau ciulamaua intr-o oala niciodata nu se va aseza sub forma de tort pe straturi (cu bomboanele sus) in cazul ciorbei cu cartofii plutind sau bucatile de carne mari din ciulama, la suprafata. Pe pamant gasim straturi inferioare dintr-un material fin, iar deasupra lor bucati mari, o piatra mereu se duce la fund, exceptie daca stratul fin este deja solid, la potop nu avea cum sa fie.
21. Ar fi trebuit sa exista o modulatie a pamantului de mari dimensiuni in directia in care s-a scurs apa, cea ce nu gasim, modulatia pamantului este diferita daca apa are mult volum, km cubi si mari cantitati de energie (viteza mare), adica, una sunt urmele pe care le lasa o ploaie normala si alta este sa se rupa portile de fier. “izvoarele adancului celui mare”
22. In ziua de azi segregarea fosileleor este absoluta, nu exista nici un caz unde o fosila sa se gaseasca intr-un loc nelegitim, au existat triliarde de fiinte fosilizate care nu pot fi asezate perfect de catre o inundatie, adica cine sapa la bunici in curte o groapa si a gasit trilobiti in straturile superioare? trilobitii aproape 4000 de specii descrise au trait in Paleozoic (era primara) . Registrul fosil este in concordanta cu evolutia, iar o inundatie care ar matura o gradina zoologica nu ar aseza victimele intr-o anume ordine logica.
23. Daca straturile de pamant ar fi rezultatul unuei inundatii nu am putea gasi lava normala in ele, adica lava se solidifica diferit in mediu aerian fata de cel marin, unde se face ca niste bulgari (pillow lava) , totusi in ziua de azi gasim straturi vulcanice bine definite care nu au urmele unei lave racite intr-o inundatie.
24. Nu ar fi trebuit sa existe in straturile potdiluviente roci metamorfice, care sunt formate din bucati de roci magmatice, se formeaza intr-un proces la mari presiuni si la temperaturi de 150-200 C, problema este ca nu ar fi avut timp, incalzirea si racirea unor straturi (corpuri) de mii de milioane de tone are nevoie de de foarte mult timp. Ex. orice filament de bec atinge temperaturi de peste 1000 grade, se raceste si incalzeste in mai putin de o secunda, cuptorul mamei din bucatarie ceva mai mult, iar cuptoarele de la siderurgie pt. a le schimba caramida refractara au nevoie de cateva luni de racire ca sa poata intra oamenii sa lucreze in interiorul lui, acum straturi de mii milioane de tone au nevoie de miloane de ani ca sa se incalzeasca si apoi sa se raceasca.
25. Daca straturile de pamant ar fi fost recente, 4500-5000 ani, izotopii ar fi fost inca radioactivi in natura, cea ce nu este asa. Pt. cine nu stie, elementele din care sunt facute obiectele, atomii, nu sunt nici ei eterni, mai obosesc si ei, isi pierd din energie si trec la stadii mai stabile, se cumintesc, iar fiecare element o face intr-un timp diferit. ex. argonul36 in 77 miloane de ani, Siliciul30 in 23 milioane de ani, fierul54 in 77 miloane de ani etc. Daca straturile de pamant erau de la potop, adica recente, trebuiau sa fie pline de izotopi radioactivi.
26. Salinele sunt formate pe straturi, nu se pot forma intr-o inundatie universala cu atat mai putin sub forma de straturi.
27. O inundatie violenta nu ar fi permis sa gasim fosile delicate ca: cuiburi fosilizate de dinozauri, furnicare, cuiburi de termite, cuib de pasari, viespari fragili, galerii complexe de rozatoare, escremente animale, urme de animale, urme fosilizate de picaturi de ploaie, suprafete de pamant crapat si apoi fosilizat, ferigi, insecte, straturi de pamant oxidat (redbeds) oxigenul din apa este insuficient pt. a oxida fierul prezent. Toate acestea ingropate profund ar fi fost distruse de o inundatie atat de violenta care se presupune ca a miscat si asezat straturi de pamant groase de mai multi km.
28. Obsidianul (sticla vulcanica) se formeaza din lava iesita la suprafata care se raceste rapid, este ca o piatra neagra sticloasa, acest material incepe un proces lent de degradare, cu timpul isi pierde vidrificarea, nu se cunoaste azi obsidian mai vechi de 225 milioane de ani, daca toate straturile ar fi asezate la potop si au cateva mii de ani, ar fi trebuit sa gasim obsidian in toate rocile din aceste straturi.
29. Daca straturile ar fi depuse la potop in acelasi moment, intr-un laborator ar trebui sa iasa aceeasi varsta din stratul superior din Canionul Colorado, cat si din cel inferior cand analizam doua pietre diferite. Cea ce nu este asa.
30. Daca lanturile muntoase s-au format toate la potop, atunci trebuiau sa aiba toate aproximativ acelasi stadiu de eroziune, in realitate nu este asa, exista munti care sunt erodati pana la temelie. ex. muntii Dobrogei care de fapt sunt niste dealuri.
31. Majoritatea semintele plantelor de azi nu rezista expuse timp indelungat apelor marii, sau nu pot creste pe un teren fara putin pamant negru.
32. Cum s-ar fi format dunele de nisip fosile intr-o inundatie?
33. Toate straturile depuse in pozitia originala sunt orizontale, din cauza gravitatiei, miscari tectonice le pot inclina, daca toate ar fi fost asezate de potop intr-un singur moment, nu am fi intalnit straturi grose inclinate din precambrian in Marele Canion sub alte straturi orizontale din cambrian-permic, miscarile tectonice le-ar fi modificat pe amandoua. Asta inseamna ca stratul inclinat a fost miscat cand cel superiori nu exista, acesta asezandu-se dupa. Adica, un tanc lasa urme adanci pe pamant, apoi vine nisoarea si aseaza un strat gros si frumos si drept deasupra, daca exista zapada la trecerea tancului le afecta pe amandoua.
34. O ingropare rapida a tuturor animalelor nu ar fi dat nici o sansa animalelor necrofage sa manance din lesurile altor animale, putem gasi destule fosile care au urme ca au fost consumate de alte animale mari sau mai mici. Se observa urme specifice de dinti pe oase.
35. Zoogeografia trebuia sa arate un model in care toate fiintele sa aibe ca punct de plecare Muntii Caucaz, in realitate ne arata diferite zone originale pentru multe specii.
36. Plantele fosilizate ar fi trebuit sa se gaseasca in mod uniform in toate straturile, prin natura lor plantele nu pot fugi spre locurile mai inalte cum sugereaza in mod infantil creationistii despre animale. Pentru cine nu stie in carbonifer nu se gasesc plantele moderne angiospermele (Magnoliophyta) cu flori, au aparut in Cretacic, deci, daca a existat potopul, arbustii cu flori trebuiau sa fuga spre locuri inalte ca sa moara impreuna cu mamiferele moderne.
37. Ipoteza ca animalele superioare si oamenii au fugit spre locuri inalte, este copilareasca, toti stim ca in caz de catastrofa nu toti indivizii pot fugi, mai exista si bolnavi, schiopi, ce ne facem daca in timpul potopului oamenii aveau cimitir, acestia nu puteau fugi, si doar acum 100 de ani au inceput autoritatile sa amenajeze cimitire pe dealuri pt. a nu afecta panza freatica.
38. In cazul unui potop, Pterozaurii, acele reptile zburatoare ar fi putut zbura chiar pe zone mai inalte decat cele atinse de om, cu mult mai mare usurinta si ar trebui sa le gasim nu in straturile Mezozoice ci in Pleistocen.
39. Exista conglomerate, sunt roci formate din alte roci ca un ciment, problema este ca in unele cazuri elementele mari si mai vechi au fosile in ele si sunt vizibil rotunjite de eroziune prin rostogolire, deci, in cazul unui potop nu aveau timp ca animalele sa se fosilizeze intr-un strat anume si sa devina dur ca piatra, apoi sa se erodeze acel strat sa devina pietris , si acest pietris cu fosile sa se formeze un alt strat sedimentar, un fel de ciment numit conglomerat. Acest proces are nevoie de mari perioade de timp si conditii speciale.
O zi buna la toti oamenii cu nelinistiri sufletesti !
2 februarie 2011 457 comentarii
sau
Victorie a la Pryus
Pentru ca in ultimele saptamani am avut ocazia sa asist la o asazisa dezbatere teologico stiintifica, intre doua personae pe care le consider adevarati intelectuali ,datorita nivelului de educatie, erudite si capacitatii de exprimare, dezbatere bruiata cu inteventii psihiatrice(din locuri cu multa umbra si vegetatie luxurianta) si strigaturi din tribuna(unele naive si inocente si altele binevoitoare ), in care un Baiazid intelectual si autohton incerca sa subjuge un Mircea intelectual si cosmopolit care isi apara „nevoile” si „neamul”.
Pentru ca ma pot identifica in anumite aspecte ale retoricii si intentiei atit cu Baiazidul autohton cit si cu cosmopolitul Mircea de care ma simt mai legat in ceea ce priveste „nevoile” si „neamul „, fara a fi insa erudit sau scolit in masura dinsilor, la baza fiind doar un biet inginer, imi permit sa rapesc timpul distinsilor combatanti din aceasta agora moderna, pe care unii o confunda cu Hyde Park si care in mod sigur nu este o academia, si sa v-a propun spre citire ca editorial, un articol aparut in Scientific American in septembrie 2010.
Scuze ca nu am tradus, dar cei din Hyde Park stiu totul si toate despre tot, iar ceilalti, am observat ca aproape toti stiu engleza, si traiesc in realitate.
Precizez ca desi am indraznit sa ma adresez celor doi protagonisti ai dialogului, pe majoritatea distinsilor participanti va admir pentru eruditie, profunda gindire si nu in ultimul rind pentru rivna cu care propagati si aparati adevarul adevaratului Dumnezeu din diverse deveniri si puncte de vedere stiintifico-filozofico-teologice. Pentru mine personal aproape tot ce se discuta aici devine, dupa o filtrare prealabila, o completare saptamanala a ceea ce aud la biserica. Multumesc lui Dumnezeu pentru voi toti , de la maimute la “sahisti” si generali.
CRITICAL MASS
A Year of Living Dangerously
Writing about science and society invites reactions, good and bad, from the middle to the fringe
BY LAWRENCE M. KRAUSS
Last September I wrote my first column for Scientific American, and this September marks my last one.
In writing on science issues relevant to our culture and society, there is an inevitable tension between sticking just to science issues and commenting on potentially hot-button social issues. I have tried dur-ing the past 12 months to strike some balance, but without fail those issues that stir the greatest outrage also stir the greatest interest. Nothing seems to stir more discussion than pieces about science and religion, an observation that reminds me of the comment that Henry Kissinger reputedly made about academic disputes : they are so vicious because the stakes are so small. After all, science will continue irrespective of religious opinions, and I expect organized religion will continue to be a part of the cultural landscape, too, largely unaffected by the ongoing march of human knowledge, as it has been for centuries.
Probably my greatest surprise came from the column on my favorite elementary particles, neutrinos. Several notes of thanks came from scientists who have devoted their lives to studying neutrinos’ properties; perhaps they feel underappreciated, by their colleagues, for studying such ephemeral objects.
Among topics I didn’t get a chance to write about, one stands so will take advantage of this last opportunity to elicit hate mail (and to shamelessly plug my new book about the late physicist Richard Feynman, which is relevant because of its title, Quantum Man).
No area of physics stimulates thore nonsense in the public arena than quantum mechanics—and with good reason. No one intuitively understands quantum mechanics because all of our experience involves a world of classical phenomena where, for example, a baseball thrown from pitcher to catcher seems to take just one path, the one described by Newton laws of motion. Yet at a microscopic level, the universe behaves quite differently. Electrons traveling from one place to another do not take any single path but instead, as Feynman first demonstrated, take every possibile path at the same time. Moreover, although the underlying laws of quantum mechanics are completely deterministic I need to repeat this, they are completely deterministic-the results of measurements can only be described probabilistically.This inherent uncertainty, enshrined most in the famous Heisenberg uncertainty principle, implies that various combinations of physical quantities can never be measured with absolute accuracy at the same time. Associated with that fact, but in no way equivalent to it, is the dilemma that when we measure a quantum system, we often change it in the process, so that the observer may not always be separated from that which is observed. When science becomes this strange, it inevitably generates possibilities for confusion, and with confusion comes the opportunity for profit. I hereby wish to bestow my Worst Abusers of Quantum Mechanics for Fun and Profit (but Mostly Profit) award on the following:
DEEPAK CHOPRA: I have read numerous pieces by him on why quantum mechanics provides rationales for everything from the existence of God to the possibility of changing the past. Nothing I have ever read, however, suggests he has enough understanding of quantum mechanics to pass an undergraduate course I might teach on the subject.
THE SECRET: This best-selling book, which spawned a self-help industry, seems to be built in part on the claim that quantum physics implies a „law of attraction” that suggests good thoughts will make good things happen. It doesn’t.
TRANSCENDENTAL MEDITATION: TMers argue that they can fly by out,achieving a „lower quantum-mechanical ground state” and the more people who practice TM, the less violent the world will become. This last idea at least is in accord with quantum mechanics, to the extent that if everyone on the planet did nothing but meditate there wouldn’t be time for violence (or acts of kindness, either).
For the record: Quantum mechanics does not deny the existence of objective reality. Nor does it imply that mere thoughts can change external events. Effects still require causes, so if you want to change the universe, you need to act on it.
Feynman once said, „Science is imagination in a straitjacket.” It is ironic that in the case of quantum mechanics, the people without the straitjackets are generally the nuts.
Lawrence M. Krauss, a theoretical physicist and science commentator, is Foundation Professor and director of the Origins Initiative at Arizona State University (www.krauss.faculty.asu.edu).
SCIENTIFIC AMERICAN September 2010
P.S. Cui i-ar place sa se adauge la lista premiantilor?
Sint convins ca nimanui, pentru ca noi toti stim sa pretuim stiinta (cunostinta) si avantajele ce decurg in viata noastra datorita ei dar avem convingerea ca Adevarul e mult deasupra mecanicii cuantice, sau mai bine zis, mult mai profund!
31 ianuarie 2011 98 comentarii
Am citit un capitol interesant dintr-o carte de economie. Pricing and communication networks. Capitolul analizeaza diferite strategii de a rezolva problema congestiilor(aglomerarilor) si de a asigura calitatea serviciilor in retelele de comunicatii. Un exemplu este utilizarea pretului ca factor regulator pentru a amana nevoia repetata(la intervale mici de timp) de modernizare sau inlocuirea a hardware-ului si tehnologiilor(care este foarte costisitoare).
Este analizat in mod interesant exemplul unei companii de internet-cafe-uri (easyInternetCafe) destul de populara in Europa. Ca solutie pentru aglomerarile din orele de varf si in acelasi timp pt a asigura calitatea serviciilor, aceasta companie a adoptat urmatoarea strategie: are un plan fix de tarifare – 3 euro dar in schimb, timpul clientului va fi alocat in functie de perioada din zi si numarul de statii ocupate. In orele de varf timpul variaza de la 30 minute la 90. In perioada medie variaza de la 90 la 200 minute, iar in perioadele cu cererea cea mai scazuta, timpul pentru aceiasi 3 euro poate ajunge pana la 500 minute. Astfel in perioadele de varf se reduc congestiile pentru ca vor fi dispusi sa plateasca utilizatorii cu nevoi mai urgente si cu un grad mare de importanta, cei care „risipesc” resursele cu simple nevoi de browsing isi vor amana placerile pentru timpul din afara orelor de varf, iar numarul de ore mare pentru perioadele „moarte” vor atrage mai multi clientii in aceste perioade.
Acest mecanism se spune ca este self-regulating. Se auto-regleaza.
Mi-a ramas in minte ideea de self-regulating si ma gandeam daca nu cumva si religia, crestinismul in special, intr-o oarecare masura are conturul un sistem self-regulating. Oare nu cumva partea care a avut de-a face cu self-regulating-ul i-a asigurat partea buna si i-a pastrat supravietuirea si relevanta? Probabil ca asta ar explica fenomenul prin care, asa cu bune si cu rele, intr-o oarecare masura poti scoate totdeauna cate ceva din crestinism care aplicat „cu cap” da rezultate bune.
La ce ma refer mai exact: crestinismul e construit pe doua principii care sunt antagonice oarecum dar care determina sa se regleze unul pe altul: iubirea fata de aproapele si iubirea fata de Dumnezeu. Pastrand literalismul, bigotismul si mostenirea traditiei nu ai cum sa iesi din limitele antagonismului. Pastrand termenii religiosi, aproapele este pus in opozitie cu Dumnezeu si este speculata existenta situatiilor cand ai de ales intre Dumnezeu si aproapele.
Parasind termenii religiosi putem identifica un contur de sistem self-regulating in spatele acestui antagonism. Dincolo de termenii religiosi, aceasta situatie de a hotari intre aproapele si Dumnezeu nu exista. Dumnezeu este aproapele(intre noi fie vorba pana si biblia afirma asta); cand ati facut aceste lucruri unora dintre acesti micuti ai mei, mie mi le-ati facut. Nu exista bine pe care sa-l doresti sa-l faci aproapelui si Dumnezeu sa nu-ti permita sa-l faci. Nu exista manifest de iubire adevarata caruia Dumnezeu sa-i spuna ca-i prea mult(de ex: sa nu-ti iubesti sotia mai mult decat pe Dumnezeu); ci dimpotriva..problema noastra parca era ca nu iubim destul.
Unde este sistemul self-regulating in toata povestea asta? Iubirea de aproapele tine in frau iubirea de dumnezeu, iar iubirea de dumnezeu tine in frau iubirea de aproapele. Daca depasim sensul termenilor religiosi, iubirea fata de aproapele va insemna provocarea la reciprocitate si de-a cauta binele in toate lucrurile. Iubirea de Dumnezeu va insemna s-o faci cu cap; pastrandu-ti obiectivitatea, integritatea, privind adanc in interiorul tau si scotandu-ti la iveala motivatiile care trebuie sa fie curate, sa nu fie intimidate, de santaj, frica, de sistem sau conducator, de Dumnezeu care vede, de avantaje, coruptie, onoruri, promisiuni, viata vesnica :p.
– Iubirea de Dumnezeu doreste sa asigure de exemplu ca iubindu-ti copilul nu-l vei creste un baiat de bani gata, ci il vei creste cu cap. Iubirea de aproapele doreste sa asigure ca-l vei iubi neconditionat de penitenta sa religioasa si ca vei fi multumit de el sa ajunga om integru, de caracter, pe picioarele lui si cu capul pe umeri.
– Iubirea de Dumnezeu doreste sa te indrepte in a cauta binele in toate lucrurile; dar iubirea de aproapele se asigura ca nu te vei pune pe genunchi sau ii vei da si copiii cand un rau-facator vrea sa-ti abuzeze sotia ci ii vei masura sira spinarii.
– Iubirea de Dumnezeu asigura ca vei contribui la promovarea si sustinerea ordinii sociale, dar iubirea fata de aproapele asigura ca vei minti ca sa salvezi viata evreului din dulap.
– Iubirea de Dumnezeu asigura ca tu trebuie sa fii tu si ca nu trebuie sa-ti dai mintea pe mana nimanui; iubirea de aproapele asigura ca n-ai s-o dai nici macar pe mana lui Dumnezeu.
– Iubirea de Dumnezeu asigura ca tu vei numi binele bine si raul rau; iubirea de oameni, asigura ca vei face asta chiar si cand vine vorba de Dumnezeu.
– Iubirea de Dumnezeu provoaca la intentii curate si bune fata de aproapele, iubirea fata de aproapele te impiedica sa-l toci pana-l iei cu forta la cer.
Prin urmare, biblia cred ca a construit un gen de sistem self-regulating care da putere de exprimare atat fortelor bune din interiorul omului cat si celor, care zicem noi, sunt absolut rele si nu pot contribui niciodata la ceva bun, antrenand-le si pe unele si pe celelalte catre o stare de echilibru care poate produce iubirea sanatoasa si adevarata. Acest sistem a reusit de-a lungul timpului sa tina biblia pe o linie de echilibru, sa-i pastreze relevanta si sa aiba mereu cate ceva de oferit.
Nu consider ideea bibliei ca sistem self-regulating o intarire a divinitatii bibliei sau vreo recunoasterea a misticismului ei, dar recunosc faptul ca exista idei filozofice, implicit si teologice (in interiorul si in afara bibliei) care dau rezultate bune desi cei care le-au lansat sau promovat nu au facut-o neaparat convinsi de puterea sau analiza din spatele ideilor.
Noi avem posibilitatea de-a analiza lucrurile si de-a prelua ce este bun. E de apreciat faptul ca secularismul nu are resentimente chiar atat de adanci fata de religie incat sa devina rauvoitor si sa nu ia aminte la provocarile bune pe care religia i le lanseaza. Ma bucur ca civilizatia pe ansamblu ia aminte la umanismul religiei si imi doresc sa continue pe acest drum pentru ca pare un ingredient obligatoriu pentru viitor.
Comentarii recente