Un pupat romanesc pe papucul Sultanului

Intr-o prezentare recenta la Biserica Romana din Loma Linda, pastorul Valentin Danaiata ne ofera cliseul redundant al dictatorului neinteles. Stiti la ce ma refer. Hitler a fost un strateg genial dar nu a fost inteles de generalii sai. Ceausescu ar fi adus Romania in randul tarilor dezvoltate dar romanii au fost prea lenesi. Iliescu voia binele tarii dar opozitia nu a vrut sa-l asculte.

De ce, se intreaba indurerat pastorul Danaiata, nu au incercat delegatiile apusene sa faca efortul minim de a intelege bunele intentii ale Presedintelui? De ce a fost ignorat votul majoritatii la San Antonio? De ce au fost “leaked” aspectele indoielnice si masinatiile politice din spatele documentului pentru “refacerea unitatii”. De ce s-au cramponat reprezentantii celor 3-5 %  de viciile de forma ale procedurii pentru a bloca vointa majoritatii?

Intrebarea este, spune pastorul Danaiata, ce fel de biserica suntem? Suntem o bisericia care se lasa “condusa” sau, doamne fereste, vrea sa se auto-conduca? La Loma Linda problema nu a fost hirotonirea femeii ci supunerea fata de autoritate. “Autoritatea lui Hristos” completeaza Dorin Lataianu, mai putin versat in politica bisericeasca. Danaiata il corecteaza: pe Hristos nu l-a vazut nimeni, dar Presedintele este aici, langa noi.

Membrii bisericii, hraniti cu teorii conspirative despre teoria Big-Bang revelata iezuitilor via Fecioara din Fatima si cum vor homosexualii sa aseze steagul in curcubeu deasupra amvonului lor, nu realizeaza ca nu mai au nevoie de Francisc I pentru implinirea Apocalipsei. TW = Vicarius Filii Dei = 666.

Va propun sa facem un scurt experiment de gandire si sa ne imaginam ca toti membrii comunitatii romane din Loma Linda ar fi facut parte din delegatia GC. Cum ar fi votat? In mod sigur, asa cum le-ar fi spus pastorul, pentru ca el cunoaste voia Domnului. Nu mai amintesc faptul ca cei mai multi ar fi considerat ca isi dau votul impotriva infiltrarii catolice in biserica.

Un amestec de gene, istorie, si religie face ca lumea sa fie impartita intre tarile pe care le numim generic “Apusul”, in care individul este asezat deasupra colectivitatii, si “Rasaritul”, unde individul este vazut ca functie a tribului. Tensiunea se ramifica in atitudini opuse cu privire la relatia intre ratiune si traditie, stiinta si mistica, locul femeii in societate, si relatia fata de autoritate.

Romanii sunt rasariteni chiar si atunci cand sunt protestanti. Interpreteaza lumea in termeni mistici si gandesc cu turma care urmeaza pastorul. Nu-i vorba ca si Biblia, saturata de cultura tribala/despotica a Orientului, ofera destule argumente impotriva autonomiei individuale pentru cel care nu crede oricum in primatul ratiunii atunci cand o consulta. De aceea bisericile romane sunt gazdele favorite ale predicatorilor reactionari, si Loma Linda nu face exceptie asa cum se poate vedea pe saitul lor.

Aici este problema. Ted Wilson nu este conservator ci reactionar. Oponentii lui nu sunt liberali ci conservatori. Uniunile si conferintele care resping erdoganizarea bisericii si refuza sa devina raiale si pasalacuri ale CG, lupta disciplinat dupa traditiile parlamentare Anglo-Saxone. Dizidenta si disobedienta civica nu sunt acte de anarhie ci instrumente legitime ale democratiilor apusene, la fel ca dreptul la transparenta politica aparat in situatii extreme prin “leaks” si “whistleblowing”. Democratiile apusene nu sunt democratii de CAP sau Kolkhoz, cum ar vrea batranii de la Loma Linda, scoliti in cultura Adventismului rosu. Valentin Danaiata ar face mai bine sa isi educe membrii (dupa ce s-a educat pe sine) cu privire la natura societatii in care au imigrat.

Geniul politic al lui Ted Wilson consta faptul ca a reusit sa uneasca cele doua aripi ale extremismului reactionar, fundamentalismul ierarhic de extrema dreapta si egalitarianismul multicultural de extrema stanga. La dreapta se afla lobbisti ASI care nu au tinut vreodata in mana alte carti decat Biblia si cartea de cecuri. La stanga se afla hoarda africana care l-a huiduit pe ex-presedintele Paulson la San Antonio. La dreapta se afla legalismul rigid de Amazing Facts si WYC. La stanga sunt pastori exorcisti care tolereaza poligamia si sunt tolerati la randul lor in exploatarea sexuala a femeilor vulnerabile. La dreapta sunt credinciosii naivi care cred ca Ted Wilson este pe lista neagra de asasinate a Vaticanului. La stanga sunt pastori si presedinti complici la genocid tribal. Alianta este perfecta.

Dupa ce a sucit mainile opozitiei la San Antonio, Ted Wilson a avut surpriza extremistului care ajunge la putere in America. Este mai usor sa castigi voturile decat sa implementezi programul. In aceasta situatie, a apelat la retorica clasica a dictatorilor: refacerea unitatii. A se citi nopatea cutitelor lungi, stare de urgenta, procese staliniste, optiune nucleara, si alte expresii care au imbogatit vocabularul politic al secolului XX in numele “unitatii”.

In conditiile erdoganizarii si putinizarii bisericii, Danaiata apeleaza la instincte formate sub papucul fanariot si cizma muscala, si rafinate in perioada unitatii de nezdruncinat in jurul conducatorului iubit. Imi aminteste de Principele, romanul lui Eugen Barbu despre Putere la romani. Principele este contemporan cu Iluminismul european si are cultura apuseana, insa isi tine tara in ignoranta si superstitie, nu construieste scoli si nu tipareste carti, dar face danii la biserici, unde isi afiseaza regulat fata lunga intru admiratia gloatei nestiutoare. Grecul din Fanar stie ca religia este opiumul romanului dar stiinta inseamna sfarsitul despotismului rasaritean. Devotiunea lui fata de religie este intrecuta doar de devotiunea fata de Sultan. Pentru ca Principele intelege ca puterea la romani depinde totdeauna de pupatul papucului, cismei, sau pantofului Gucci, oriunde s-ar afla Inalta Poarta, Istanbul, Moscova, sau Silver Spring.

Pastorul incheie cu o invitatie la supunere. Daca americanii, europenii, si australienii nu stiu sa saruta papuci, le putem da lectii. Noi am fost mai fost candva raia sub ocrotirea Marelui Calif si a robului sau Voda cand femeia isi cunoastea locul la bucatarie. Avem experienta.